Procentul de creștere a impozitelor locale este mai mare decât ne așteptam, astfel că, de exemplu, impozitele pe clădirile rezidențiale ale persoanelor fizice crește cu aproximativ 80%, prin mărirea bazei de impozitare pe mp, de la 1.491 lei, la 2.677 lei, pentru clădirile cu cadre din beton sau cu pereți exteriori din cărămidă și cu utilități (instalații de apă, canalizare, electrice, încălzire). La fel și pentru celelalte categorii de clădiri, trendul de creștere este de aprox. 80%. În cazul terenurilor, valoarea impozabilă a crescut aproximativ cu același procent de 75% – 80%. De exemplu, impozitul pe 1 ha de teren arabil era în 2016, 28 lei. Ținând cont de indicele prețurilor de consum care a crescut în perioada 2015 – 2025 cu 55%, iar primăriile erau obligate conform art.491 să actualizeze impozitele cu rata inflației, rezultă că în 2025 impozitul pe 1 ha de teren arabil ajunsese undeva pe la 43 lei, aproximez pentru că nu toate primăriile au actualizat cu același procent.
Prin legea pe pachetul fiscal nr.2 se prevede un impozit de 75 lei/ha, așadar o creștere cu 75% în 2026 comparativ cu 2025, dar acest lucru variază de la o primărie la alta, în funcție de actualizările din perioada 2016-2025. Iar trendul se menține și pentru celelalte terenuri. Ceea ce este mai dureros, este că impozitul pe terenuri lovește cel mai tare tocmai pe cei cu veniturile mai mici: populația rurală. Sigur, sunt și mari deținători de terenuri, dar pentru aceștia impactul nu va fi așa de mare, în schimb pentru țăranul român, cel care și-a recuperat terenul părinților și bunicilor lui, mult fiind teren neproductiv, impactul este foarte mare. Este foarte mare, pentru că veniturile lui se limitează la o pensie infimă din agricultură, o pensie, poate, infimă de urmaș sau poate nici nu au o pensie. Iar peste toate aceste măriri, inflația i-a scăzut veniturile cu 10%, dar un 10% mincinos din punctul de vedere al omului de la țară, deoarece coșul lui de cumpărături este mai scump decât inflația medie calculată, este mai scump pentru că produsele lui de zi cu zi au prețuri mult mai mari (alimente, energie electrică, gaze naturale). O altă categorie afectată mai mult este cea a persoanelor cu handicap grav sau accentuat, care nu vor mai beneficia de scutiri la impozitul pe clădiri, pe terenuri sau pe mașini.
În ceea ce privește impozitul pe autoturisme, cresc impozitele pentru autoturismele cu gradul de poluare euro 0 la euro 3, la euro 4 se menține, apoi începe să intre pe un trend de scădere la euro 5, euro 6, dacă comparăm impozitul pe fracțiune din 2016, care era de 18 lei/fracțiune de 200 cm3, iar actualizat cu indicele prețurilor de consum pe perioada 2015-2025 de 55%, ar rezulta 28 lei/ fracțiune de 200 cm3.
De exemplu, începând cu 2026, impozitul pe o fracțiune de 200 cm3 pentru autoturismele cu capacitate cilindrică între 1.600cm3 și 2.000 cm3, euro 0 – euro 3, va fi de 29,7 lei, pentru euro 4 va fi 28,5 lei, pentru euro 5 va fi 26,7 lei, pentru euro 6 va fi 25,1 lei și pentru hibrid 24,6 lei. Pentru autoturismele hibrid consiliile locale vor putea reduce cu maxim 30% impozitul, față de 50% cât se putea reduce până în 2025.
Din păcate, așa cum avertizam în articole precedente, corecțiile pe care le-am tot amânat lovesc cel mai mult în cei mai vulnerabili, iar dacă nu vom face nici acum, în al 12-lea ceas, ceea ce trebuie făcut, respectiv eliminarea risipei bugetare, în companiile de stat și în instituțiile de stat, consecințele vor fi și mai dramatice.
