Croația: Din 1 ianuarie adoptă moneda euro și se integrează oficial în spațiul Schengen

Croația depășește la 1 ianuarie 2023 două etape importante pentru acest mic stat din Balcanii de vest. La miezul nopii de sâmbătă spre duminică, Croația și-a luat rămas bun de la moneda sa, Kuna, pentru a deveni al 20-lea membru al zonei euro. În același timp, ea devine și al 27-lea stat integrat în spațiul de liberă circulație fără control la frontierele interioare, Schengen. Presa locală a salutat încă de sâmbătă cele două evenimente, la festivitățile prilejuite de ele urmând să participe personal Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. La miezul nopții de sâmbătă spre duminică, 1 ianuarie, ministrul croat de Interne, Davor Bozinovic, și ministrul Administrației Publice slovene, Sanja Ajanovic Hovnik, au asistat la o scurtă ceremonie organizată la unul dintre punctele de frontieră, prilej cu care au fost ridicate barierele de o parte și de alta a frontierei. O ceremonie similară, la nivel de miniștri de Externe, a avut loc la un punct de frontieră între Croația și Ungaria.

Reamintim că Croația, membră a Uniunii Europene din 2013, și-a proclamat independența, desprinzându-se de fosta Iugoslavie, în 1991, iar conflictul ce a urmat (1991-1995) a provocat aproape 20.000 victime.

Liderii croați subliniază cu orice prilej beneficiile de care se vor bucura cei 3,9 milioane de locuitori ai acestei țări de pe urma celor două evenimente extrem de importante. În opinia experților, adoptarea monedei euro va contribui esențial la protejarea economiei croate, una dintre cele mai slabe din Uniunea Europeană – confruntată cu o inflație galopantă, cu o gravă criză energetică și cu o insecuritate geopolitică apărută după invadarea Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie 2022. În luna noiembrie, semnalează presa locală, inflația ajunsese în Croația la 13,5%, față de 10% cât era în zona euro. Potrivit guvernatorului Băncii centrale croate (HNB), Boris Vujcic, abandonarea monei naționale kuna, pusă în circulație în 1994, este ”unica politică rezonabilă”… ”Euro aduce, cu siguranță, stabilitate și securitate economică”, au garantat alți oficiali ai Băncii centrale , urmând a avea ”un impact pozitiv pentru toți actorii societății”. Experții menționează în special suprimarea riscurilor pentru schimburile valutare și obținerea de condiții mai bune la contractarea împrumuturilor.

Unele reticențe

Croații reacționează cu sentimente amestecate, relatează corespondenții presei străine aflați la Zagreb. Dacă ei se bucură de încetarea controalelor la frontiere, schimbarea monedei le provoacă temeri de scumpiri, pierderi din depozitele bancare. În ultimele zile, semnalează corespondenți ai agențiilor străine de presă, un important număr de clienți s-au aflat la cozi în fața băncilor și distributoarelor automate pentru a-și retrage depozitele bancare. De teama problemelor ce ar putea să apară în perioada de tranziție. Numeroși croați se tem și de o posibilă creștere a prețurilor prin rotunjirea lor la nivelul superior în momentul convertirii monedei naționale. Pentru patronii agențiilor de turism, probleme nu sunt, dat fiind că totul până acum era calculat în euro. În jur de 80% din depozitele bancare sunt deja evaluate în euro, principalii parteneri ai săi fiind în zona euro și turismul, care aduce 20% din PIB-ul croat, este alimentat de o importantă clientelă europeană. Croația a primit anul acesta de patru ori mai mulți turiști decât cifra pe care a contat inițial și intrarea în spațiul Schengen va însemna o ”benefică lovitură” pentru acest sector al economiei croate, în condițiile în care lungile cozi de la frontierele cu Slovenia și Ungaria vor fi de domeniul trecutului. Doar în aeroporturi, efectele intrării în Schengen intră în vigoare, din motive tehnice, după 26 martie. Cu țările vecine ce nu sunt în Schengen – Bosnia, Muntenegru și Serbia – nu se schimbă nimic, urmând a fi aplicate regulile cunoscute ale spațiului Schengen. Reducerea imigrației ilegale rămâne o provocare majoră pentru Croația. Ea are de protejat o frontieră externă a UE de 1350 km, din care cea mai mare parte este cu Bosnia. Croația se afla, deci, și ea, pe ruta balcanică a migranților, dar și a traficului de arme, droguri și de ființe umane.

- Publicitate -