UNJR, AMR, AJADO și APR solicită Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției să adopte de urgență o strategie comună și unitară de combatere a efectului pandemiei de COVID-19 în instanțe și parchete și să ia toate măsurile necesare pentru a ajuta instanțele și parchetele în această perioadă, în condițiile creșterii accentuate a riscului de contaminare. Subliniem că unele instanțe se află deja în situații-limită din cauza lipsei de personal, ca urmare a îmbolnăvirilor și a contactelor directe cu persoanele îmbolnăvite, ce au determinat măsuri de izolare și carantinare.
În prezent nu există un cadru legal special, care să permită adoptarea unor măsuri procedurale derogatorii de la dreptul comun pe perioada crizei sanitare generate de pandemia COVID-19. De asemenea, până în prezent nu a fost adoptată o strategie unitară la nivelul sistemului judiciar, de combatere a efectelor pandemiei în instanțe și parchete, acestea fiind nevoite să se descurce pe cont propriu.
Măsurile luate de instanțe și parchete au fost diferite și au depins nu doar de abilitățile manageriale ale conducătorilor lor, ci și de factori externi, precum creșterea procentului de infectare a populației, volumul de activitate, resursele umane disponibile, condițiile de muncă sau gradul de implicare și disponibilitatea din partea altor instituții ale statului cu competențe precise, în special a Direcției de Sănătate Publică.
Reamintim că, după starea de urgență, toate dosarele suspendate pe o perioadă de 2 luni au fost repuse pe rol, adăugându-se celor înregistrate în aceeași perioadă și celor generate de măsurile luate de autorități în pandemie. Ca atare, volumul de muncă a crescut, fiind mai mare decât cel normal, iar acesta trebuie gestionat, în lipsa oricăror derogări, ca și cum situația de fapt ar fi una normală.
Din păcate, însă, situația nu este deloc una normală, ci una excepțională, ce se agravează de la o zi la alta, iar atitudinea de ignorare a acesteia, atât de către Consiliul Superior al Magistraturii, cât și de către Ministerul Justiției, este intolerabilă, lăsând întreaga povară a consecințelor pandemiei și întreaga responsabilitate la nivelul instanțelor și parchetelor, al conducerilor acestora, al judecătorilor, procurorilor, grefierilor, personalului în general.
Prin susținerea unei strategii de tipul “fiecare pe cont propriu”, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției s-au derobat de responsabilitățile ce le revin, afectând în acest mod nu doar buna desfășurare a activității în instanțe și parchete, ci și dreptul de acces la justiție în condiții de egalitate și de siguranță al miilor de cetățeni citați în fiecare zi la instanțe și parchete.
În lipsa oricărui cadru administrativ și legal specific situației și în condițiile în care numărul îmbolnăvirilor judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar și conex, funcționarilor publici crește de la o zi la alta, fiecare instanță sau parchet ia măsurile pe care le consideră potrivite, în limita posibilităților concrete de care dispune în situația dată, creând, însă, în acest mod, instabilitate, incertitudine și lipsa egalității în fața legii.
Astfel, unele instanțe au anunțat deja suspendarea judecării cauzelor cu excepția celor urgente, în alte instanțe se preschimbă termene sau se acordă termene lungi de judecată ori, dimpotrivă, se gestionează în continuare ședințe cu zeci pe dosare pe fiecare termen.
Instanțele și parchetele mici sunt în mod deosebit afectate, deoarece îmbolnăvirea personalului, și așa în număr redus, pune în pericol pur și simplu posibilitatea de funcționare a acestora.
De asemenea, lipsa unui protocol între Ministerul Justiției și Direcția de Sănătate Publică privind anchetele epidemiologice și strategia de testare în instanțe și parchete a creat grave sincope în cooperarea dintre DSP și instanțe.
Efectele pandemiei afectează atât personalul din justiție, cât și pe cei care au contact cu aceștia – judecători, procurori, grefieri, personal auxiliar, conex, funcționari publici, avocați, cetățeni – fiind, așadar, imperativă dezvoltarea unei strategii comune care să cuprindă cadrul de acțiune și liniile directoare pentru măsurile specifice la nivel local.
Ca atare, solicitările noastre sunt îndreptățite, atât din perspectiva dreptului la sănătate al personalului instanțelor și parchetelor, al cetățenilor ce se prezintă la sediile acestora, cât și a respectării principiilor pe care trebuie să se fundamenteze organizarea judiciară.
În acest sens sunt și recomandările cuprinse în documentul OSCE – ODIHR (Office for Democratic Institutions and Human Rights) emis în luna octombrie 2020, ”Funcționarea instanțelor în perioada pandemiei cu Covid-19”.
În “checklist” se include recomandarea ca autoritățile judiciare superioare și conducerile instanțelor să emită îndrumări pentru a sprijini judecătorii în stabilirea modului de gestionare a răspunsurilor la pandemie. Or, rolul acestor îndrumări – desigur, de natură administrativă – nu poate fi atins, în sensul avut în vedere în document, în condițiile în care fiecare instanță este lăsată să se descurce pe cont propriu.
Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât OSCE – ODIHR recomandă ca sistemul judiciar să identifice modalități de a împărtăși practicile care răspund situației create de pandemie între instanțe diferite și între regiuni diferite ale țării, precum și necesitatea ca “organul” ce ia decizii privind urgența să fie stabilit în prealabil, pentru a preveni orice inconsecvență. Or, exact acesta este sensul solicitărilor noastre.
De asemenea, documentul punctează necesitatea existenței clarității asupra entităților cărora le revine responsabilitatea de a stabili protocoalele de sănătate și siguranță, de a identifica riscurile și de a pune în aplicare măsurile.
În consecință, asociațiile semnatare solicită Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției să adopte de urgență o strategie comună de combatere a efectului pandemiei de COVID-19 în instanțe și parchete, să aibă un dialog constant cu instanțele și parchetele pe această temă și să ia toate măsurile necesare pentru a le ajuta, unele dintre acestea fiind deja în situații-limită. În același timp, asociațiile semnatare îşi exprimă întreaga disponibilitate de a sprijini în orice mod posibil toate eforturile în acest sens.
