Mihai Nicuț (e-nergia.ro)
În nici trei luni, va intra în vigoare embargoul petrolier impus Rusiei deci rafinăriile europene – din ce în ce mai puține oricum de la un an la altul – va trebui să găsească alt țiței, cel mai probabil mai scump, pentru a satisface cererea în creștere de produse petroliere a continentului. Bruxelles-ul vrea să scoată bani din orice pentru a ajuta consumatorii de gaz și electricitate și, cum industria petrolieră a făcut bani buni, consideră că este un moment bun să plătească taxe de solidaritate. Cu ce preț însă?
Comisia Europeană vrea să oblige firmele din sectorul combustibililor fosili care au obținut profituri mari din creșterea prețurilor la energie să plătească o contribuție financiară pentru a ajuta cetățenii și industriile care se confruntă cu creșterea vertiginoasă a facturilor, scrie agenția Reuters, care citează un document al Comisiei, la nivel de draft.
Astfel companiile din producția de petrol, gaze, extracția cărbunelui și rafinarea petrolului ar urma să plătească o contribuție pe baza „profiturilor excedentare impozabile realizate în anul fiscal 2022”, potrivit proiectului, care ar putea fi în continuare modificat.
Ar fi o taxă temporară, care ar strânge numerar pentru a ajuta guvernele să atenueze criza energetică a Europei prin măsuri precum sprijinirea gospodăriilor și a întreprinderilor cu facturi mari, sprijinirea industriilor mari consumatoare de energie, reducerea consumului de energie al UE și creșterea autosuficienței Europei în aprovizionarea cu energie, mai arată Reuters.
„Contribuțiile de solidaritate sunt justificate de faptul că aceste companii au realizat profituri excedentare imprevizibile”, se arată în proiect. „Aceste profituri nu corespund niciunui profit obișnuit la care aceste entități s-ar fi așteptat sau s-ar fi putut aștepta să îl obțină în circumstanțe normale”, mai arată draftul.
O revenire rapidă a cererii în urma pandemiei și o creștere a prețurilor petrolului și gazelor, determinate de invazia Ucrainei de către Rusia, au sporit profiturile companiilor energetice în acest an, mai arată Reuters.
Marile companii petroliere europene au înregistrat profituri în creștere în al doilea trimestru, scrie Reuters. Astfel, TotalEnergies a raportat un profit record de 11,5 miliarde de dolari, în timp ce Shell a înregistrat un profit trimestrial de 9,8 miliarde de dolari. „Recunoaștem necesitatea unei politici concertate și a altor acțiuni pentru a atenua criza prețurilor la energie în Europa și în alte părți. Suntem la curent cu propunerea UE pentru o „contribuție de solidaritate” și așteptăm mai multe detalii din partea Comisiei”, a spus un purtător de cuvânt al Shell.
Măsura UE s-ar aplica pentru profiturie excedentare ale unei companii din 2022, calculat la un nivel care ar trebui să fie peste media profiturilor impozabile realizate în cei trei ani fiscali începând cu ianuarie 2019, se arată în proiect, adăugând că firmelor li se va asigura o marjă de profit suficientă pentru investiții viitoare. Unele țări, inclusiv Italia, au introdus deja un impozit pe profit excepțional pentru firmele energetice. Proiectul arată că Bruxelles-ul va institui o rată minimă de taxare suplimentară pentru toate țările UE, dar guvernele ar putea alege să aplice taxe mai mari.
Măsura ar urma să fie adoptată de o majoritate consolidată a statelor membre, ceea ce înseamnă că nu va necesita aprobarea unanimă din partea celor 27 de țări membre ale UE, arată Reuters.
Suprataxă pe embargo. Riscuri pentru viitor
Comisia vrea să suprataxeze rafinăriile europene în condițiile în care marea majoritate a acestora va trebui să caute petrol mai mult, mai scump, și mai departe pentru a asigura cererea de carburanți a continentului în condițiile în care la 5 decembrie intră în vigoare embargoul impus de UE asupra importurilor de țiței rusesc adus pe care maritim[. Urmat de un embargou și pe importul de produse petroliere (benzină și motorină) din Rusia, care ar urma să intre în vigoare în februarie 2023.
Europa depindea de Rusia în proporție de 36% pentru importurile sale de petrol și de 40% pentru importurile de produse rafinate – procentele au mai scăzut ca urmare a politicii de auto-sancționare a unor companii care benevol au renunțat la importurile rusești. În ciuda excepțiilor de la embargou – țiței adus pe conductă în Ungaria și Slovacia, țiței adus pe mare în Bulgaria, etc, este clar că va fi nevoie mai întîi de petrol și, apoi, de produse rafinate din alte surse. Desigur, totul va fi mai scump – Petrom a estimat un cost suplimentar de 16 dolari pe baril pentru că a înlocuit deja petrolul din Rusia cu cel din alte surse la începutul verii.
În perioada 2005-2020, Europa a pierdut 11% din capacitatea sa de rafinare. Acum, Comisia Europeană vrea să taxeze profiturile extraordinare inclusiv din rafinare, dar în anul pandemic 2020 nu a intervenit în vreun fel când toate marile companii cu puternică componentă de rafinare în Europa au mers în pierdere în al treilea trimestru al anului: BP, ExxonMobil, Repsol, Eni, Equinor, Hellenic, OMV. “Marjele de rafinare au crescut marginal în al patrulea trimestru, dar rămân îndoieli cu privire la profitabilitatea pe termen scurt și lung a rafinăriilor europene, cu marje de motorină și benzină aproape sau sub nivelul de 5-6 USD/bl al costurilor tipice de operare a rafinăriilor complexe”, scria Argus în noiembrie 2020.
În total, în lume în perioada 2020-2022 s-au închis rafinării cu o capacitate totală de 3,3 milioane de barrili pe zi – adică de 30 de ori capacitatea celei mai mari rafinării românești, Petromidia. Din cele 3,3 milioane de barili pe zi pierdute, 600.000 au fost doar în Europa.
Lumea și-a revenit însă din pandemie. Consumul de produse petroliere în creștere a fost peste ce au putut livra rafinăriile europene și prețurile la pompe au crescut până la maxime istorice, cotațiile produselor petroliere decuplându-se de cele ale petrolului. Pe fondul acestui deficit de ofertă în raport cu cererea, marjele de rafinare au crescut fantastic. La Petrom de exemplu, pentru a da un exemplu de la noi, marja de rafinare de la Petrobrazi a crescut de la 4 dolari barilul în al doilea trimestru din 2021 la 22 de dolari în al doilea trimestru din 2022. Desigur, un bun motiv pentru stat să spună că este un profit excesiv și să pună o taxă suplimentară.
Ce se va întâmpla însă în decembrie
Așadar Bruxelles-ul vrea să pună acum taxe rafinăriilor pentru că au câștigat prea mult și să le pună să plătească tot acum, în condițiile în care le-a obligat să nu mai cumpere deloc țiței rusesc, printre cele mai ieftine și ușor de obținut, în mai puțin de trei luni. Se vorbea despre un deficit sistemic de motorină încă din primăvară, iar în august am scris despre avertismentele legate de o criză de motorină în Europa
Lucrurile pot deveni și mai rele în condițiile în care o parte din consumul de gaz al Europei pentru producția de energie electrică va fi înlocuit la iarnă parțial chiar de produsele petroliere, care nu vor mai fi așadar din Rusia.
Rafinăriile europene vor avea așadar costuri mai mari de achiziție a petrolului, pentru că țițeiul rusesc trebuie înlocuit cu cel din alte surse. Este ușor de intuit unde se vor duce prețurile, mai ales la motorină și mai ales în zona noastră, unde mai vorbim și despre consumul Ucrainei, inclusiv cel pentru efortul de război – țara nu mai are nicio rafinărie funcțională. Totuși, se pare că vor plăti și suprataxe.
Situația din România
În 2021 în România s-au produs 3,2 milioane de tone de petrol și s-au importat 6,8 milioane de tone, în special din Kazahstan și apoi din Rusia, dar țițeiul kazah a venit tot prin Rusia. Consumul mediu anual este de 7,3 milioaane de tone de carburanți, dintre care 5,9 milioane de tone motorină, dintre care doar circa două treimi se produce în cele trei rafinării din țară, restul se importă.
80% din tot țițeiul importat trece prin Russia, la fel și 63% din toate importurile de motorină.
Și repetăm, ce nu mai vine din Rusia după 5 decembrie va veni din altă parte mai scump, asta dacă va veni în cantități suficiente – Petrom a publicat chiar cifra cu costul suplimentar din vară. Iar situația se va complica suplimentar dacă terminalul CPC din portul rusesc Novorosiisk prin care țițeiul kazah ajunge la Petromidia va fi închis – pentru că și acesta va fi mai scump pentru rafinăria noastră pentru că va fi transportat pe alte rute – posibil și pe cale ferată prin Caucaz spre estul Mării Negre – Chevron a făcut deja un transport de țiței din Kazahstan, forțat de situație.
Nu știm de unde va mai primi petrol rafinăria Petrotel Lukoil de la Ploiești și mai ales la ce preț, asta ca o presiune suplimentară.
Că embargoul rusesc este o provocare pentru România o spune chiar Guvenul României într-in document emis de Ministerul Energiei,în august, înainte de a apărea ideea de a mai pune o taxă rafinăriilor.
Cităm: “Și România este unul dintre Statele Membre ale cărror pieței petroliere sunt semnificativ afectate de sancțiunile impuse în privința importurilor de țiței și produse petroliere din Federația Rusă, însă consiferăm că dificultățile întâmpinate vor putea fi depășite, evident, cu asumarea unor constrângeri de consum și a unor repercusiuni asupra prețurilor finale ale combustibililor, care vor afecta consumatorii finali din România. Dată fiind această soluție, operatorii economici din domeniul petrolier din România au început demersuri pentru identificarea unor surse alternative de aprovizionare pe piața globală și închierea de contracte pentru asigurarea necesarului de consum al pieței interne”.
Totuși Bruxelles-ul mai vrea o taxă pusă pe rafinării!
Să vedem însă la ce se aplică, în România. La șase luni, Petrom a raportat un rezultat din exploatare pe segmentul de rafinare și marketing (compania nu publică profitul net pe fiecare segment), de 2,3 miliarde de lei, de la aproape un miliard la șase luni în 2021. Rompetrol Rafinare Constanța (Petromidia) a reușit să treacă pe profit, cu un rezultat pozitiv de 58 de milioane de dolari. Lukoil nu publică cifre.
