A chemat Statele Unite la un „dialog pe bază de respect”.
Raul Castro a prezidat, la sfârșitul săptămânii trecute, pentru ultima oară un congres al partidului comunist din această țară. În curând Raul Castro va împlini 90 de ani și domnia sa a decis să plece la pensie, „să se retragă pentru a da locul unei noi generații”. Președintele țării, Miguel Diaz Canel, preia „conducerea politică și populară” a țării, fără însă să fie schimbat sistemul politic.
În cuvântul de deschidere al celui de-al 8-lea Congres al Partidului Comunist Cubanez, Raul Castro a chemat la un „dialog pe bază de respect” între Cuba și Statele Unite, dar „fără a renunţa la socialism” și a denunțat războiul economic dus în continuare de Statele Unite împotriva insulei.
Așa cum se știe, relațiile dintre Cuba și Statele Unite, după o destindere efemeră în anii 2014-2016, s-au tensionat din nou sub administrația lui Donald Trump, care a întărit asediul economic contra Cubei „mizând – potrivit spuselor lui Raul Castro – pe strangularea economică a țării și provocarea unei explozii sociale”.
Prezentând viitorul său după plecarea la pensie, Raul Castro a dat asigurări că va continua „să militeze ca simplu combatant revoluționar gata să-și aducă o contribuție până la sfârșitul vieții”. „Să nu aibă nimeni vreo îndoială: cât voi rămâne în viață voi fi gata să apăr patria, revoluția și socialismul”, a lansat Raul Castro.
Viață cotidiană a cubanezilor din ce în ce mai dificilă
Când criza sanitară a căpătat amploare mondială, coronavirusul a lovit dur și Cuba, începând din primăvara anului trecut, economia țării fiind serios fragilizată. Un sistem foarte etatist și planificat, care importă majoritatea produselor alimentare, embargoul american și noile sancțiuni drastice impuse de administrația Trump, precum și criza venezueleană (Venezuela fiind unul dintre principalii parteneri economici ai Cubei – n.n.) au pus economia cubaneză pe butuci. În 2014, Venezuela reprezenta 40% din schimburile externe ale Cubei. În 2019, aceste schimburi nu mai reprezentau decât 17%. Cuba și-a reorientat atunci comerțul exterior parțial către China și Spania, dar în anul 2020, și nici azi, Cuba nu a recuperat pierderile provocate de criza venezueleană. Exact în acest moment, criza sanitară a lovit în plin economia cubaneză. PIB-ul se diminuează într-un singur an cu 11%. Asistăm acum, în plină criză sanitară, la cea mai gravă criză economică cunoscută de la prăbușirea Uniunii Sovietice, fostul „stâlp de nădejde al regimului comunist castrist”. Pentru Cuba, criza Covid provoacă o diminuare a resurselor financiare obținute din exporturi și turism. În consecință, și importurile s-au redus. Mai puține importuri, comentează analiști locali, înseamnă mai puțini turiști, mai puțini combustibili necesari funcționării economiei și mai puțină energie. De aici, spun analiștii respectivi, un impact dur asupra producției naționale, a producției agricole,a producției alimentare și asupra vieții zilnice, plină de lipsuri, a cubanezilor.
Foto: Kremlin.ru, CC BY 4.0 <https://creativecommons.org/licenses/by/4.0>, via Wikimedia Commons
