Dr. Dan Mihai Bârliba
Încep acest articol printr-un decalog al caracterizărilor celebre ale fiinţei feminine: “Femeia este sufletul bărbatului, lumina care îl călăuzeşte. Femeia este gloria.” (Miguel de Cervantes); “Femeia este măr şi şarpe în acelaşi timp.” (Heinrich Heine); “Femeia este un trandafir ceresc în viaţa pământeană.” (Friedrich Schiller); “Femeia este un taler de argint pe care noi punem mere de aur.” (Goethe); “Femeia este o sclavă care trebuie aşezată pe un tron.” (Honoré de Balzac); “Bărbaţii creează prin imaginaţie, însă femeile creează prin iubire.” (Rabindranath Tagore); “Vârsta unei femei nu înseamnă nimic. Cele mai frumoase melodii sunt cântate pe cele mai vechi viori.” (Ralph Waldo Emerson); “Femeia este o mătăsoasă victorie asupra biologiei.” (Ionel Teodoreanu); “Actriţa: o femeie cu Thalie.” (Tudor Muşatescu); “Femeia este termometrul civilizaţiei.” (George Călinescu). În istoria spiritualităţii, femeile au fost nu doar creatoare de viaţă umană în general, dar şi creatoare de viaţă culturală, după cum voi arăta în continuare.
În zona literaturii străine menţionez următoarele scriitoare: Madame de Staël; George Eliot; Harriet Beecher Stowe; George Sand; Louisa May Alcott; Sidonie-Gabrielle Colette; Jane Austen; Ellen Glasgow; Katharine Burdekin; Selma Lagerlöf; Emily Jane Brontë; Charlotte Brontë; Virginia Woolf; Mary Shelley; Anna Ahmatova; Simone de Beauvoir; Agatha Christie; Marguerite Yourcenar; Margaret Mitchell; Toni Morrison; Anne Tyler; Sandra Brown; Margaret Atwood; Anna Seghers; Sigrid Undset; Anna Enquist; Joan Didion; Maria Dabrovska; Joanne Rowling; Kate Atkinson. Christine de Pisan (1364-1430), autoarea cărţii “La Cité des Dames” (Cetatea Femeilor), a multor balade şi poeme este considerată prima femeie-scriitor din lume care şi-a asigurat existenţa prin creaţiile literare compuse de-a lungul vieţii sale.
Biografia muzicii clasice se va mândri mereu cu nume ca: Maria Callas; Adelina Patti; Antonina Abarinova; Renata Tebaldi; Elisabeth Schwarzkopf; Monserrat Caballé; Victoria de los Ángeles; Raina Kabaivanska; Birgit Nilsson; Irina Bogaciova; Grace Bumbry; Galina Vişnevskaia; Renée Fleming; Eteri Gvazava; Sarah Brightman; Anna Netrebko. În zona interpretativă sunt vestite violonistele Ginette Neveu şi Sarah Chang; pianistele Khatia Buniatishvili, Clara Haskil, Myra Hess, Martha Argerich, Maria Joao Pires, Mirsuko Uchida şi Yuja Wang; harpistele Lily Laskine şi Marielle Nordmann. Cele mai diverse genuri ca jazz, blues, musical, rock and roll, country, gospel, cabaret şi-au datorat prestigiul incontestabil unor mari artiste ca: Ella Fitzgerald; Josephine Baker; Mahalia Jackson; Aretha Franklin; Tina Turner; Judy Garland; Ornette Coleman; Sarah Vaughan; Dinah Washington; Liza Minnelli; Julie Andrews; Doris Day; Dolly Parton; Barbra Streisand. În muzica autentică pentru toate vârstele (din definiţia căreia îmi permit să elimin sintagma cvasi-peiorativă “muzică uşoară”) s-au impus distinse interprete printre care: Edith Piaf; Diana Ross; Iva Zanicchi; Amália Rodrigues; Juliette Gréco; Rita Pavone; Nana Mouskouri; Amanda Lear; Caterina Caselli; Alla Pugaciova; Céline Dion; Helena Vondráčková; Patricia Kaas; Katie Melua; Mariah Carey; Petula Clark; Mina; Milva; Connie Francis; Mireille Mathieu; Dalida; Raffaella Carrà; Shakira; Kylie Minogue; Madonna.
În istoria universală a baletului vor rămâne scrise cu litere de aur: Margot Fonteyn; Isadora Duncan; Anna Pavlova; Galina Ulanova; Alicia Markova; Pierina Legnani; Alicia Alonso; Anneli Alkanco; Maia Pliseţkaia (pe care am admirat-o în vara anului 1983 ca protagonistă în baletul “Pescăruşul” pe scena Teatrului Mare din Moscova).
Memoria ecranelor Mapamondului a reţinut numele unor strălucite reprezentante ale celei “de-a Şaptea Arte” ca: Greta Garbo; Bette Davis; Marlene Dietrich; Liubov Orlova; Shirley Temple; Grace Kelly; Audrey Hepburn; Judy Garland; Jane Mansfield; Sophia Loren; Elizabeth Taylor; Ana Magnani; Irina Skobţeva; Marilyn Monroe; Jane Fonda; Monica Vitti; Julia Roberts; Brigitte Bardot; Julie Andrews; Shirley MacLaine; Gina Lollobrigida; Claudia Cardinale; Sharon Stone; Kim Basinger; Giulietta Masina; Sharon Tate; Catherine Deneuve; Jeanne Moreau; Natalie Wood; Ursula Andress; Tatiana Samoilova; Ingrid Bergman; Raquel Welch; Romy Schneider; Meryl Streep; Viola Davis; Jodie Foster; Whoopi Goldberg; Nicole Kidman; Sandra Bullock.
În acelaşi timp, ne putem lăuda pe bună dreptate cu o pleiadă culturală feminină de pe meleagurile noastre, începând cu zona literaturii. Aceasta a avut strălucite reprezentante de-a lungul anilor, printre care: Martha Bibescu; Elena Ghica/Dora D’Istria; Sofia Nădejde; Anna de Noailles; Regina Elisabeta a României/Carmen Silva; Iulia Haşdeu; Elena Văcărescu; Henriette Yvonne Stahl; Lucia Demetrius; Ioana Postelnicu; Elena Farago; Hortensia Papadat-Bengescu; Cella Serghi; Magda Isanos; Agatha Bacovia; Otilia Cazimir; Nina Cassian; Nora Iuga; Ecaterina Oproiu; Monica Pillat; Constanţa Buzea; Grete Tartler; Ana Blandiana; Ileana Vulpescu; Herta Müller. În domeniul criticii literare s-au remarcat Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Irina Petraş, Ioana Pârvulescu şi Monica Lovinescu.
Arta muzicii româneşti de diferite genuri este asociată cu voci memorabile precum: Hariclea Darclée; Elena Teodorini; Ileana Cotrubaş; Angela Gheorghiu; Maria Tănase; Angela Moldovan; Ioana Radu; Aura Urziceanu; Constanţa Câmpeanu; Vali Niculescu; Maria Lătăreţu; Gabi Luncă; Ileana Sărăroiu; Irina Loghin; Dorina Drăghici; Doina Badea; Margareta Pâslaru; Marina Voica; Corina Chiriac; Mirabela Dauer; Dida Drăgan; Veta Biriş; Sava Negrean-Brudaşcu; Sofia Vicoveanca. În privinţa artei interpretative se cuvin a fi evocate: pianistele Florica Musicescu şi Cella Delavrancea (pe care am avut şansa de a o vedea şi audia la concertul de gală de la Ateneul Român, prilejuit de aniversarea centenarului naşterii sale); violonistele Lola Bobescu, Silvia Marcovici, Mihaela Martin şi Mariana Sârbu.
Scenele de teatru si sălile de cinema au fost înnobilate în repetate rânduri de mari actriţe ca: Aristizza Romanescu; Elvira Popesco; Lucia Sturdza Bulandra; Maria Filotti; Aura Buzescu; Irina Petrescu; Draga Olteanu-Matei; Tamara Buciuceanu; Leopoldina Bălănuţă; Silvia Dumitrescu-Timică; Cella Dima; Clody Bertola; Olga Tudorache; Gina Patrichi; Silvia Popovici; Coca Andronescu; Ileana Stana-Ionescu; Carmen Stănescu; Elvira Godeanu; Rodica Tapalagă; Valeria Seciu; Stela Popescu; Margareta Pogonat; Rodica Mandache; Rodica Popescu-Bitănescu; Ioana Bulcă; Valeria Gagealov; Maia Morgenstern. Mai amintesc pe copilul teribil al teatrului radiofonic, “micuţa mare artistă” Silvia Chicoş a cărei voce cristalină răsuna deseori în difuzoarele copilăriei mele. Regia de teatru şi film a beneficiat de creativitatea maestrelor Sorana Coroamă-Stanca, Malvina Urşianu, Cătălina Buzoianu şi Elisabeta Bostan.
La rândul său, baletul a fost reprezentat prin “paşi de dans la superlativ” de: Floria Capsali; Elena Penescu Liciu; Larisa Şorban; Anne Marie Vretos; Marie-Jeane Livezeanu; Irinel Liciu; Leni Dacian; Ileana Iliescu; Aglaia Gheorghe; Margareta Zirra; Magdalena Popa; Aurora Rotaru; Alexa Mezincescu. Citez o cugetare aparţinând balerinei şi maestrei de balet Floria Capsali (1900-1982):“Prin dinamismul lui, prin nenumăratele forme de frumos în care se învăluie, prin elanul ce-l dă zborul către împlinire, dansul îmbogăţeşte fiinţa cu acea stare de extaz ce n-o pot da decât marile emoţii.”
În privinţa artei culorilor evoc pe: Olga Greceanu pentru frescele laice şi religioase în stil neobizantin; Magdalena Rădulescu, creatoarea picturilor înfăţişând scene din dansurile şi obiceiurile populare româneşti; Ligia Macovei cu ilustraţiile la numeroase volume de poezii şi poveşti destinate micilor cititori; Tia Peltz, autoarea portretelor unor renumiţi oameni de cultură, a multor desene şi lucrări de grafică.
Deşi am oferit doar o enumerare selectivă a valorilor naţionale şi universale, cred că cititorii s-au convins că literatura şi arta, orizonturi esenţiale ale culturii spirituale a omenirii, sunt două noţiuni admirabile şi respectabile de Genul Feminin.
