Dacă din punct de vedere statistic stăm foarte bine la cifre, cu creşteri salariale nete consistente în iunie faţă de mai, peste rata inflaţiei, omul de rând simte puseul inflaţionist în piaţă, ori de câte ori se aprovizionează pentru familie. Iată cum se situează craiovenii cu venituri sub salariul mediu pe economie, între statistici şi preţurile reale din pieţe.
Statistica ne anunţa zilele trecute că au avut loc creşteri salariale la mijlocul anului. În luna iunie 2019, câştigul salarial mediu nominal brut pe economie a fost de 5.127 lei, cu 49 lei (+1,0%) mai mare decât în luna mai 2019. În consecinţă, câştigul salarial mediu nominal net, pe luna iunie, a fost de 3.142 lei. Şi acesta a fost în creştere faţă de luna precedentă cu 41 lei (+1,3%), potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj. Iată cum au apărut creşterile salariale.
La nivelul economiei, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (8.245 lei). Conform aceloraşi date statistice, cele mai mici câştiguri salariale, în perioada analizată, s-au înregistrat în domeniul fabricării articolelor de îmbrăcăminte (1.776 lei).
Explicaţiile Statisticii pentru creşterile salariale din iunie
Care să fi fost motivele pentru care s-ar fi înregistrat creşteri salariale la mijlocul anului ne-a informat tot Statistica.
„În majoritatea activităţilor din sectorul economic (exclusiv activităţile de administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială), nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice“, potrivit Statisticii doljene.
Unele dintre motivele creşterilor salariale invocate de Statistică se referă la grupuri restrânse şi foarte restrânse de salariaţi cărora le-ar fi crescut salariile. De exemplu, al 13-lea salariu este foarte rar întâlnit în economia românească. De asemnea, domeniile de activitate din economia privată în care se acordă prime aproape de mijlocul anului (în luna iunie) sunt destul de restrânse.
Au fost şi situaţii conjuncturale care au condus în iunie la creşteri salariale. În cazul disponibilizărilor de personal, în perioada analizată de statistică au fost sute de persoane numai din Dolj care şi-au pierdut locul de muncă şi au primit salarii compensatorii. Aceste persoane nu vor mai figura lunile viitoare cu aceleaşi venituri, ci cu ajutor de şomaj sau cu salarii mai mici, la alţi angajatori. GdS scria marţi despre creşterile salariilor bugetarilor, cu mult peste cele din economia privată. Astăzi detaliem câştigul salarial mediu pe economie.
Câştigul salarial net ar fi crescut cu 15,5% în iunie 2019, faţă de iunie 2018
Statistica ne mai informa, zilele trecute, printr-un comunicat de presă, că în luna iunie a acestui an, comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 15,5%. Aceste date sunt pe ansamblul economiei.
Deci, în medie, românii ar fi trebuit să simtă în iunie 2019 o creştere nominală cu 15,5% a veniturilor salariale. Dar cât înseamnă această creştere în preţuri reale, dacă ne raportăm la rata inflaţiei?
În mai 2019, preţurile de consum au urcat cu 0,46% faţă de aprilie, potrivit Institutului Naţional de Statistică. România a avut, în luna mai 2019, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,4%, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Deci rata inflaţiei în luna analizată a fost de 4,4%. În luna iunie a acestui an, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 3,84%, pe fondul diminuării preţurilor la alimente cu 0,47%, a mărfurilor nealimentare cu 0,24% şi a scumpirii serviciilor cu 0,17%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică date recent publicităţii.
Pentru a avea o imagine completă a fenomenului inflaţionist, vom prezenta şi rata inflaţiei pe luna iulie. Aceasta a fost prezentată pe 19 august de către Eurostat. România a avut şi în luna iulie 2019 cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele Uniunii Europene. Avansul preţurilor de consum (rata inflaţiei) a fost de 4,1% în iulie. Rata inflaţiei a fost în creştere faţă de nivelul de 3,84% înregistrat în luna iunie, arată datele publicate, luni, de Eurostat.
Câştigul salarial real, în raport cu evoluţia preţurilor de consum
De la Statistica doljeană avem datele calculate la nivelul lunii iunie. Este vorba despre „indicele câştigului salarial real“, calculat ca raport între indicele salariului nominal net şi indicele preţurilor de consum. Concret, indicele arată cam ce pot face oamenii cu salariul, dacă ţinem cont de scumpirile din ultima perioadă, adică de inflaţie. În iunie, indicele câştigului salarial real a fost de 111,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 101,5% pentru luna iunie 2019 faţă de luna precedentă, potrivit Statisticii. Practic, Statistica ne informează că în iunie, faţă de mai, câştigul real din salarii a fost de 1,5%. Dar după ce au fost acoperite scumpirile cauzate de inflaţie.
Cum stau lucrurile cu inflaţia, în viaţa de zi cu zi a omului de rând
În ţară există salarii foarte mari şi salarii foarte mici. În Dolj, 35% dintre angajaţii din sectorul privat, de exemplu, sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. Adică încasează lunar de 1.263 de lei net. Înseamnă că pentru a se ajunge la un salariu mediu net pe economie de 3.142 de lei, sunt persoane cu câştiguri mari şi foarte mari. Deci există salarii nete cu mult peste această medie şi peste salariul minim. Pentru cei 35% cu salariul minim pe economie rata inflaţiei, majorată la 4,1% în iulie, înseamnă, în termeni reali, o diminuare a veniturilor salariale.
Un proverb care circula în urmă cu ceva vreme, în lumea financiară, legat de datele statistice, spunea cam aşa: „Dacă eu mănânc două mere, iar tu nu mănânci niciunul, conform statisticii, în medie, am mâncat câte un măr de fiecare“. Transpunând aceasta în viaţa de zi cu zi, mulţi români se află sub media creşterilor salariale date de Statistică. Multe persoane resimt în buzunarul propriu creşterile de preţuri, dincolo de statistici.
Chiar dacă există creşteri salariale, scumpirile se simt
Cu aceleaşi venituri, oamenii cu salarii sub media pe ţară de 3.142 de lei simt din plin efectele inflaţiei. „Toate s-au scumpit. În luna august, roşiile costă 5-6 lei şi toate legumele şi fructele sunt mai scumpe decât anul trecut. Chiar şi carnea. Până nu demult, cumpăram un pui cu 27-28 de lei. Acum am dat 35 de lei pe un pui, cumpărat de la aceeaşi firmă. Şi se simt scumpirile la mai multe produse. Anul trecut, cu 250 de lei asiguram hrana familiei pentru o săptămână. Acum cu 250 de lei cumpăr mai puţin de jumătate din cât cumpăram până nu demult. Poate chiar doar un sfert din cât cumpăram anul trecut“, a spus Monica, o craioveancă aflată la cumpărături, în Piaţa Centrală din Craiova.
Legumele sunt scumpe în pieţe
În această vară, legumele au fost mai scumpe decât în alţi ani. Producţia de tomate din Dolj a fost una consistentă. S-au plătit de la stat subvenţii semnificative pentru producătorii de tomate. Totuşi, cele mai scumpe din pieţe sunt roşiile româneşti, de producţie locală. „Am vrut să cumpăr roşii româneşti şi am văzut că sunt 6 lei. Am întrebat de ce este preţul aşa de mare şi vânzătoarea mi-a răspuns că sunt roşii de la Işalniţa. Şi că producătorii au avut costuri mari anul acesta. În condiţiile acestea, cumpăr doar trei-patru roşii pentru o salată“, a mai spus o craioveancă aflată în piaţă.
Ieri, în Piaţa Centrală din Craiova, roşiile de producţie autohtonă (din Olt) costau 4,5 lei pe kilogram. Cele de import costau 3,5-4 lei pe kilogram, castraveţii costau 4 lei pe kilogram. Ardeiul capia costa 3,5-4,5 lei pe kilogram, iar ardeiul gras avea preţuri de la 2,5 lei pe kilogram. Fiecare îşi face calculele la cumpărături şi observă dacă l-a afectat sau nu inflaţia de anul acesta.
