Un barometru de opinie publică realizat în cadrul proiectului „România Durabilă” arată că majoritatea respondenților (59%) consideră că învățământul universitar din România este unul de calitate, însă doar o treime se declară mulțumiți de calitatea sistemului educațional în ansamblul lui.
Majoritatea participanților la sondaj (peste 50%) apreciază că școlile din România oferă șanse egale tuturor copiilor. Această percepție pare contrazisă de datele obiective, mai ales cele legate de accesul la educație pe perioada pandemiei, în care un număr important de copii (un milion, potrivit instituțiilor abilitate) nu a avut parte de școala online, pentru o anumită perioadă de timp. În plus, distribuția geografică a abandonului școlar la nivel de liceu și școală profesională scoate în evidență variații semnificative: potrivit datelor INS din 2018, rata cea mai scăzută este cea din București – 1,7%, iar cele mai mari rate sunt în regiunile Centru (3,3%), Vest (3,2%) și Sud-Est (3%).
Cetățenii sunt mulțumiți de învățământul primar (52%), unde rata de abandon școlar este printre cele mai scăzute (1,6% în 2018). În același timp, 50% dintre aceștia ar opta pentru a-și efectua studiile lor sau ale copiilor lor în țări ale Uniunii Europene. Mai puțin de jumătate (48%) dintre respondenți descriu sistemul de educație drept performant, în timp ce doar 31% se declară mulțumiți, ceea ce trădează o evaluare generală critică, care reclamă politici publice adecvate cu rol să compenseze acest deficit de încredere. În continuare, abordarea românilor are accente negative: 42% spun că învățământul profesional este de calitate, 40% au aceeași părere despre cel gimnazial, iar 38% despre cel liceal.
În general, cetățenii par mai mulțumiți de învățământul universitar și cel primar (punctele de început și de final ale ciclului educațional) și sunt mult mai critici față de etapele intermediare.
Opinia despre învățământul gimnazial și liceal primește validare prin corelarea cu testele PISA și cu rata abandonului școlar, două vulnerabilități ale sistemului educațional românesc. Aproape un sfert (24%) dintre respondenți spun că sistemul de educație este într-o situație mai bună decât acum cinci ani.
Baza acestor evaluări nu este atât una socio-demografică, cât este legată de evaluări generale despre mersul lucrurilor în țară. Cei care cred că țara merge într-o direcție corectă tind să aprecieze mai degrabă pozitiv sistemul de educație.
Datele au fost culese printr-un barometru de opinie publică în cadrul proiectului „România Durabilă, implementat de Secretariatul General al Guvernului prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.
Învățământul românesc preuniversitar este distrus de mafia din învățământul universitar care scoate pe bandă rulantă profesori analfabeți care nu stăpânesc nici măcar bazele elementare ale pedagogiei, iar despre didactică nu au decât idei aproximative deduse din practica foștilor lor profesori. Un învățământ reproductiv (repetarea tehnicilor didactice ale înaintașilor) nu va avea niciodată șansa de a deveni productiv. La aceasta se adaugă factorul politic: inspectori școlari și directori de școli absolvenți de private la ff la vârsta de peste 30 de ani, dar cu carnet de partid în buzunar. O mizerie!