Una din principalele problema în România o reprezintă incapacitatea colectării taxelor ceea ce ne lasă fără sume importante de bani la bugetul de stat. Sarcina colectării revine Fiscului, direcţie care are nu mai puţin de 25.000 de angajaţi, fiind unul din principalul angajator al ţării.
O statistică extrem de interesantă arată că Un angajat al ANAF aduce statului 1,76 milioane euro, în timp ce unul al Fiscului spaniol – 15,3 milioane euro, iar unul al Fiscului SUA – 55,6 milioane euro, conform profit.ro.
Printre motivele invocate pentru lipsa de eficienţă a angajaţilor se numără administrarea colectării taxelor este constant subiect de critică, dar asta în contextul în care ANAF lucrează cu un sistem IT învechit și dezvoltat în timp fără o strategie clară, iar autoritățile schimbă legislația fiscală des și „pe genunchi”.
Deşi problema privind infrastructura IT este foarte bine cunoscută, anul acesta Guvernul a renunțat la programul RAMP de modernizare a ANAF, derulat în parteneriat cu Banca Mondială, și au anunțat că vor face achiziții pentru Fisc în regim special, rapid, dar cu niște criterii mai relaxate de transparență și concurență.
Această ineficienţă a ANAF are un impact direct asupra cetăţenilor prin faptul că sunt mai puţini bani de oferit în domenii vitale precum sănătatea sau învăţământul. În plus, este afectat şi mediul privat pentru că nu se mai respectă criteriile de competivitiatea, unii jucători fiind ajutaţi prin neplata impozitelor.
