Daniel Duma, Ana-Maria Niculicea și Mihnea Cătuți
Fondul Social pentru Climă (FSC) oferă României o șansă de a aborda costurile ridicate ale energiei și transportului pentru gospodăriile vulnerabile. Cel mai recent comentariu al Energy Policy Group (EPG) explică de ce România trebuie să prioritizeze lansarea Planului Național Social pentru Climă (PNSC), documentul care trasează intervențiile finanțate din FSC.
FSC mobilizează fonduri de la statele membre mai bogate ale UE, precum și venituri din tarifarea emisiilor de carbon în sectoarele clădirilor și transporturilor (ETS2). Odată direcționate prin PNSC, fondurile devin sprijin financiar concret pentru renovarea clădirilor, instalarea de sisteme de încălzire cu emisii reduse de carbon și achiziția de vehicule electrice.
Decizia României de a amâna ETS2 până în 2031 elimină beneficiile redistributive care ar putea proteja gospodăriile românești de creșterea prețurilor. Motivată de dorința de a proteja consumatorii de scumpirea combustibililor, decizia are consecințe mai ample: expune România la riscul de sancțiune pentru încălcarea legislației europene (infringement) și pune în pericol atât accesul la miliardele de euro din FSC, cât și capacitatea de a devansa măsurile de sprijin.
Criza din strâmtoarea Hormuz a cauzat o nouă creștere semnificativă a prețurilor la combustibili, dar fără veniturile redistributive pe care FSC le-ar fi oferit. Prin implementarea anticipată a măsurilor finanțate de FSC, țările pot reduce vulnerabilitatea înainte ca prețurile să crească. Amânarea până în 2031 echivalează cu renunțarea la această posibilitate într-un moment în care ar fi cu adevărat necesară.
„Lansarea Planului Național Social pentru Climă trebuie să devină o prioritate pentru România. Planul ar contribui la creșterea accesibilității energiei pentru consumatorii vulnerabili. Acesta prevede atât măsuri de sprijin imediat cât și investiții pentru renovarea clădirilor, instalarea de sisteme de încălzire cu emisii reduse de carbon și achiziția de vehicule electrice. PNSC poate stimula și economia prin crearea unei cereri previzibile de servicii de renovare, tehnologii cu emisii reduse și mobilitate electrică.
România este unul dintre principalii beneficiari ai Fondului Social pentru Climă, cu o alocare de circa 6 miliarde de euro. La acestea se adaugă venituri estimate la încă aproximativ 9 miliarde de euro din ETS2 până în 2030.
Pregătirile tehnice ale PNSC sunt aproape finalizate. Ceea ce lipsește pentru a aduce banii în țară este decizia politică de a trece la implementare”, spune Daniel Duma, autor al comentariului.
Comentariul scris de Daniel Duma, Ana-Maria Niculicea și Mihnea Cătuți este disponibil aici.
