Studiu Salvați Copiii România
Principalele țări de origine ale solicitanților de azil în primul trimestru din 2026 au fost Siria, Iran și Sudan. În cazul copiilor, principalele țări de origine au fost Siria, Sudan și Egipt.
- La 31 martie 2026, în România erau înregistrate 4.727 de persoane beneficiare ale unei forme de protecție, dintre care 1.495 de copii. Principalele țări de origine ale beneficiarilor de protecție erau Siria, Palestina/Autoritatea Palestiniană, Somalia, Irak, Afganistan și Sudan.
Pentru copiii care ajung în România după ce au fost nevoiți să își părăsească țara, în cele mai multe cazuri din cauza războaielor, siguranța imediată este doar primul pas. Integrarea reală înseamnă acces la educație, sprijin pentru învățarea limbii române, servicii medicale, consiliere, activități recreative, protecție împotriva discriminării și bullyingului, precum și adulți care ascultă și intervin atunci când este nevoie. De Ziua Mondială a Refugiatului, Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra nevoilor copiilor refugiați și solicitanți de azil aflați în România și subliniază importanța unui sprijin integrat, adaptat vârstei, situației familiale și experiențelor prin care aceștia au trecut.
Copiii solicitanți de azil și refugiați au nevoie de sprijin adaptat și constant
Consultarea realizată de Salvați Copiii în rândul copiilor solicitanți de azil și refugiați proveniți din alte țări decât Ucraina arată că, deși majoritatea copiilor au un loc stabil în care locuiesc și se simt, în general, în siguranță, adaptarea lor în România rămâne marcată de nevoi importante.
Principalele dificultăți menționate sunt bariera lingvistică, accesul inconstant la produse de bază — precum haine, încălțăminte și produse de igienă — și nevoia de sprijin pentru educație și integrare socială. Cei mai mulți copii sunt înscriși într-o formă de învățământ și participă relativ constant la activități educaționale, însă au nevoie de cursuri de limba română, sprijin la teme și materiale necesare pentru școală.
Din punct de vedere social și emoțional, copiii sunt percepuți de părinți ca simțindu-se, în general, bine, însă integrarea în comunitate rămâne limitată pentru mulți dintre ei. O parte au puțini prieteni în România sau nu au deloc, iar sprijinul emoțional apare ca o nevoie pentru unii copii. Părinții consideră că serviciile disponibile răspund doar parțial nevoilor copiilor, ceea ce arată necesitatea unui sprijin mai bine adaptat și mai ușor de accesat.
Educația și limba română, esențiale pentru copiii refugiați din Ucraina
Analiza de nevoi realizată de Salvați Copiii în rândul familiilor refugiate din Ucraina arată că integrarea în România depinde în mare măsură de accesul la cursuri de limba română, educație, servicii publice, sprijin financiar și oportunități de angajare. Limba română apare atât ca principală nevoie a familiilor, cât și ca principală barieră în integrare.
Accesul la cursuri de limba română pentru adulți și copii a scăzut cu 16,2 puncte procentuale față de analiza anterioară, desfășurată în 2025, în timp ce nevoia pentru astfel de cursuri a crescut. În același timp, 80,7% dintre respondenți indică bariera lingvistică drept principala dificultate în integrarea în societatea românească.
Educația rămâne unul dintre cele mai importante instrumente de integrare. Dintre familiile care au avut nevoie de acces la școală, 67,5% consideră că școlile publice sunt accesibile sau ușor accesibile. Cu toate acestea, sprijinul pentru învățarea limbii române rămâne principala nevoie educațională a copiilor, fiind menționat de 45,7% dintre părinți.
Pentru copiii ucraineni înscriși în sistemul educațional românesc, principala dificultate este tot bariera lingvistică, menționată de 66,8% dintre părinți. Alte provocări importante sunt suprasolicitarea cauzată de participarea simultană în două sisteme de educație, lipsa sprijinului pentru teme, bullyingul din partea colegilor și, în unele situații, lipsa sprijinului adecvat din partea cadrelor didactice. Doar 17,4% dintre părinți consideră că acești copii nu întâmpină dificultăți în sistemul educațional românesc.
Salvați Copiii spune poveștile a trei copii care și-au găsit refugiu în România
A. are 9 ani și, împreună cu familia sa de origine gambiană, a solicitat azil în România. A ajuns în București împreună cu mama și fratele ei mai mic, într-un moment în care familia avea nevoie de sprijin pentru adaptare, acces la servicii și acoperirea nevoilor de bază. Încă din primele zile de la sosirea familiei, Salvați Copiii a oferit sprijin material, inclusiv produse de igienă personală, precum și consiliere și acompaniere pentru accesarea serviciilor necesare. Familia a fost sprijinită inclusiv în relația cu sistemul medical, prin facilitarea comunicării cu personalul de specialitate și acompaniere la spital, în contextul unei intervenții chirurgicale necesare fratelui mai mic al A.
Pentru A., integrarea înseamnă și acces la educație, rutină și activități care o ajută să se simtă în siguranță. Cu sprijinul Salvați Copiii, ea a fost înscrisă la școală ca audient în clasa a IV-a, un pas important pentru continuarea parcursului educațional și pentru adaptarea la noua comunitate.
„Îmi place să desenez flori, să citesc cărți – am una în limba română primită de curând. Îmi place să merg la școală și îmi place să fac temele pe care le am de la școală”.
O. are 1 an și este originar din Fâșia Gaza. Din cauza unei afecțiuni cardiace care nu putea fi tratată în țara de origine, copilul a fost evacuat medical în România, împreună cu mama sa, prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene. Tatăl său a rămas blocat în Fâșia Gaza.
Mama și copilul au ajuns în România în mai 2025 și au fost cazați inițial în Centrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanți de Azil București. Ulterior, s-au mutat într-o locuință închiriată în București. Încă de la sosirea în România, familia a accesat serviciile Salvați Copiii, având nevoie de sprijin pentru acoperirea nevoilor de bază, acces la servicii medicale, orientare în relația cu instituțiile și informații privind drepturile și beneficiile sociale disponibile.
Povestea lui O. arată cât de important este ca familiile refugiate aflate în situații de vulnerabilitate să beneficieze de sprijin rapid, coordonat și adaptat nevoilor lor. Pentru un copil evacuat medical, siguranța nu înseamnă doar ajungerea într-o țară în care poate primi tratament, ci și acces la servicii, sprijin material, traducere, consiliere și îndrumare constantă pentru mamă și copil.
Y. are 12 ani și a venit din Ucraina în România împreună cu familia sa. De aproape patru ani, viața ei se construiește între două repere: dorul de locul natal și nevoia de a se simți în siguranță într-o comunitate nouă. Pentru ea, integrarea nu înseamnă doar mersul la școală. Înseamnă să poată înțelege limba, să aibă colegi și prieteni, să participe la activități care îi dau încredere și să simtă că este acceptată. Participă constant la programele de suport pentru copii organizate de Salvați Copiii, inclusiv ateliere, activități educaționale, traininguri și programe de tip after-school. În afara școlii, este implicată în activități precum dansul, înotul și acrobația, care o ajută să se dezvolte, să socializeze și să se simtă mai aproape de comunitatea în care trăiește.
Deși spune că se simte sprijinită la școală, Y. vorbește și despre dificultățile prin care trec alți copii refugiați, mai ales cei care nu cunosc încă suficient limba română.
„Școala ar trebui să fie un loc sigur în care învățăm, nu un loc în care ne temem. Vă rugăm să ne asigurăm că niciun copil nu se va mai teme să meargă la ore”, spune ea.
Limba română, sprijinul material și integrarea socială – nevoi comune ale copiilor refugiați
Analizele realizate de Salvați Copiii arată că, indiferent de țara de origine sau de forma de protecție de care beneficiază, copiii refugiați și familiile lor se confruntă cu nevoi comune în procesul de adaptare în România.
Una dintre cele mai importante bariere rămâne limba română. Pentru copiii refugiați, cunoașterea limbii este esențială pentru participarea la școală, relația cu profesorii și colegii și integrarea în comunitate. Pentru părinți, limba română este la fel de importantă pentru accesarea serviciilor, comunicarea cu instituțiile și integrarea pe piața muncii.
În același timp, sprijinul material continuă să fie necesar pentru multe familii. Hainele, încălțămintea, produsele de igienă, rechizitele, alimentele sau sprijinul financiar sunt menționate ca nevoi importante, mai ales în primele etape ale sosirii în România sau în cazul familiilor aflate în situații de vulnerabilitate.
Integrarea socială rămâne, de asemenea, o provocare. Mulți copii au nevoie nu doar de acces la servicii, ci și de contexte sigure în care să își facă prieteni, să participe la activități recreative și educaționale, să fie ascultați și să se simtă parte din comunitate. Pentru un copil refugiat, siguranța nu înseamnă doar un loc stabil în care locuiește, ci și șansa de a învăța, de a se juca, de a fi protejat și de a aparține.
Salvați Copiii oferă sprijin copiilor refugiați și solicitanți de azil încă din primele etape ale sosirii în România, prin servicii adaptate nevoilor fiecărei familii: sprijin material, consiliere socială și informațională, facilitarea accesului la servicii medicale, acompaniere la instituții, sprijin prin traducere, înscriere la școală, activități educaționale și recreative.
Salvați Copiii solicită măsuri coordonate pentru integrarea copiilor refugiați
De Ziua Mondială a Refugiatului, Salvați Copiii subliniază că protecția copiilor refugiați nu se oprește la oferirea unui loc sigur. Copiii au nevoie de măsuri coordonate care să le permită să învețe, să se dezvolte, să fie protejați și să se simtă parte din comunitate.
Organizația atrage atenția asupra următoarelor priorități:
- extinderea accesului la cursuri de limba română pentru copii și adulți;
- sprijin educațional suplimentar pentru copiii refugiați, inclusiv ajutor la teme, rechizite și servicii de tip after-school;
- prevenirea și combaterea bullyingului și discriminării în școli;
- facilitarea accesului la servicii medicale, inclusiv servicii stomatologice și sprijin pentru sănătatea emoțională;
- sprijin material adaptat nevoilor copiilor și familiilor;
- dezvoltarea de activități recreative și contexte sigure de socializare;
- consolidarea colaborării dintre autorități, școli, servicii sociale și organizații neguvernamentale.
Date-cheie:
- În perioada ianuarie–martie 2026, au fost depuse 199 de cereri de azil, dintre care 54 pentru minori și 3 pentru minori neînsoțiți. Principalele țări de origine ale solicitanților de azil în primul trimestru din 2026 au fost Siria, Iran și Sudan. În cazul copiilor, principalele țări de origine au fost Siria, Sudan și Egipt.
- La 31 martie 2026, în România erau înregistrate 4.727 de persoane beneficiare ale unei forme de protecție, dintre care 1.495 de copii. Principalele țări de origine ale beneficiarilor de protecție erau Siria, Palestina/Autoritatea Palestiniană, Somalia, Irak, Afganistan și Sudan.
- În perioada ianuarie–martie 2026, au fost emise sau reemise permise de ședere pentru 8.502 beneficiari ai protecției temporare din Ucraina, dintre care 865 minori.
