De la “Dar, oare, Dăbulenii ce zic?” la actualul Dialog Social din România

Recomand foștilor, actualilor și viitorilor guvernanți să citească și să recitească articolul “Legătura neștiută dintre Carol I și țăranii din Dăbuleni. Cum a ajuns Regele României să le ceară părerea oltenilor în deciziile pe care le lua”, semnat de Cosmin Pătrașcu Zamfirache și publicat în data de 7 mai 2016 în paginile cotidianului Adevărul. Este vorba despre prezentarea cărții “Cea mai frumoasă poveste. Câteva adevăruri despre istoria românilor” a istoricului Adrian Cioroianu. Cu trei zile înainte de urcarea pe tronul Principatelor Unite Române, pe 7 mai 1866, țăranii străjeri din Calafat și Dăbuleni s-au răsculat refuzând să-l recunoască pe Carol I și nu i-au permis să continue drumul spre București. Țăranii erau speriați că prin înlocuirea lui Alexandru Ioan Cuza, care a abdicat forțat, domnitorul străin le va confisca pământurile primite – după cum veneau veștile dinspre București. Problema s-a rezolvat diplomatic, iar Carol I s-a urcat pe tron, dar episodul Dăbuleni pare să-l fi marcat. „Ani la rând după acea revoltă din 1866, ori de câte ori o nouă lege anunţa probleme, Regele Carol îî întreba pe sfetnicii săi: «Dar, oare, Dăbulenii ce zic?». De unde rezultă că mulțimile se pot înşela uneori în istorie, dar, cu toate acestea, un conducător înţelept este dator să fie atent la talpa ţării”, scrie Adrian Cioroianu în lucrarea amintită, prezentată în paginile Adevărul.

Bun, ce legătură are 7 mai 1866 cu 29 iulie 2021? Ce legătură au Carol I și țăranii străjeri din Dăbuleni cu actualul Dialog Social din România ? Ei bine, aparent niciuna. Dar multe legi, ordonanțe, mai mult sau mai puțin de urgență, hotărâri de guvern etc sunt luate nu peste voința Regelui, “voința Dăbulenilor”, ci chiar peste Biblia României, Constituția, care ar trebui să fie cartea de căpătâi a unui stat modern și democratic. Pentru mulți politicieni, comisiile de dialog social, Consiliul Economic și Social reprezintă doar butaforie care să dea imagine bună procesului legislativ. De aici, derapaje. Guvernanții de ieri și de azi nu s-au”împiedicat” de multe ori de lege și chiar de Constituţie. Când ”interesele“, să spunem de partid, o cer, dispozițiile art. 2 din Legea nr.248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social sunt ilizibile. O să le “bolduiesc”pentru readucere aminte”: Consiliul Economic și Social este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative inițiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputaților ori senatorilor. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative” . Este vizibil textul? Dacă da, și Constituția și legile acestei țări o cer, atunci de ce acest dispreț? Mai mult, în condițiile în care avizele datele în Comisiile de Dialog Social și în Consiliul Economic și Social, opiniile reprezentanților patronatelor, sindicatelor și societății civile, legal constituite, sunt consultative, dar obligatorii. Uneori s-a mers mult mai departe. În timpul mandatului premierului Dăncilă, drept “pedeapsă” că și-au “permis” să avizeze nefavorabil Proiectul Bugetului de Stat, toți reprezentanții societății civile din CES au fost schimbați de către Guvern. Cred că aceeași soartă o puteau avea și cei ai sindicatelor și patronatelor dacă nu erau protejați de lege. Nu este o legendă transmisă pe cale orală. Este un fapt care va rămâne în istorie.

Credem că această situație trebuie să se schimbe și să intre în normalitate. Nu ca “țăranii străjeri“ din Dăbuleni, reprezentanții organizațiilor patronale, sindicale și ai societății, legal constituite și cu reprezentativitate la nivel național, “s-au ridicat” pașnic invocând prevederile votate de cetățenii acestei țări, Constituția României. Un prim pas l-a făcut Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc . Cum v-am mai informat, Dosarul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, ajuns pe masa Avocatului Poporului. Sesizarea oficială, repet, o premieră în România, la prima vedere, a fost înaintată de Federația Patronatelor din Turismul Românesc. Iată ce se susține în sesizare:„Solicităm sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.65/2021 în ansamblul său, întrucât a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale, respectiv art.31 din Constituție – nefiind respectat procesul transparenței decizionale conform Legii nr.52/2003 și art.115 alin.6 din Constituție care stabilesc limitele competenței Guvernului de a emite ordonanțe de urgență.(…)  Fără a fi respectat termenul de 10 zile afișat pe site-ul MEAT, fără avizul Comisiei de Dialog Social a MEAT, fără a fi discutat în Consiliul Economic și Social și fără a ne fi comunicat un răspuns la solicitarea noastră din adresa  nr.1548 din 27.06.2021, Proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România și a altor acte normative, a fost aprobat în ședința Guvernului României din data de 29.06.2021 (OUG nr.65/2021) cu încălcarea prevederilor Legii nr.52/2003 privind transparența decizională. Considerăm că Ordonanța de Urgență a Guvernului  nr.65/2021 este neconstituțională în ansamblul său, întrucât a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituționale care stabilesc limitele competenței Guvernului de a emite ordonanțe de urgență.”

Un caz izolat, s-ar putea grăbi unii guvernanți să afirme. Eroare. Mai sunt astfel de revendicări.Tăvălugul revendicărilor pentru respectarea Constituției României s-a pornit. Iată, prin adresa nr.596/30.06.2021, Guvernul României este informat, spre știința Avocatului Poporului, că, în baza dispozițiilor art.7 alin(1) ind.1 din legea contenciosului administrative nr.554/2004, Federația Operatorilor Români de Transport- FORT a formulat Plângere Administrativă Prealabilă împotriva Ordonanței de urgenţă nr.50/2021 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/ 2011. Este vorba aici despre impunerea tarifelor maxime operatorilor de transport în privința transportului elevilor, fără a se realiza o metodologie de calcul. “ Această modalitate de stabilire a tarifelor maximale/km/luna vatămă direct drepturile și interesele operatorilor de transport, acestea nefiind fundamentate corespunzător și fiind considerabil mai mici față de cele practicate în momentul de față”- susține FORT. Incriminat, actualul ministru Sorin Câmpeanu. Să fiu sincer, nu cred că fundamentarea este problema principală, ci modul în care a fost promovată această ordonanță fără consultări efective cu cei vizați. Aceeași problemă. Evitarea dialogului social. Nu o spun eu. Citatul din plângerea menționată ne scutește de orice comentariu:” La emiterea OUG nr.50/2021, Guvernul României nu a respectat propunerile din avizul nr.435/2021 a Consiliului Legislativ, actul normativ fiind emis fără obținerea de oportunitate al Secretariatului General al Guvernului, fără derogarea expresă de la dispozițiile art.5 alin(2) din Legea nr.1/2011 și fără completarea notei de fundamentare, în sensul dezvoltării elementelor de fapt și de drept care au determinat promovarea proiectului în regim de urgent, menționarea doar a necesității emiterii ordonanței fiind insuficientă ( mai ales la sfârșitul anului școlar). În preambul se prevede că urgenţa reglementării modului de decontare a transportului pentru elevi derivă din faptul că semestrul al II-lea a început deja, însă ordonanța a intrat în vigoare la sfârșitul anului școlar, fiind evidentă lipsa urgenței (…) Atâta timp cât OUG nr.50/2021 nu a derogat expres de la aceste dispoziții, atunci ordonanța se aplică din septembrie 2021, lipsind în mod vădit urgenţa emiterii prin ordonanță de urgență.

De asemenea, din cuprinsul notei de fundamentare reiese faptul că nu este cazul obținerii unui aviz al Consiliului Economic și Social, în contradicție cu dispozițiile art.2 din Legea nr.248/2013. Raportat la aceste dispoziții legale, consultarea Consiliului Economic și Social era obligatorie în domeniul educației, ordonanța fiind emisă fără avizul acestui organism. În concluzie, Guvernul României a adoptat OUG nr.50/2021 fără a dovedi o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată ( conform prevederilor art.115 alin.4 din Constituția României), fără respectarea recomandărilor Consiliului Legislativ, fără obținerea avizului de oportunitate al Secretariatului General al Guvernului și fără avizul Consiliului Economic și Social”- susține Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) în plângerea înaintată Avocatului Poporului.

Se observă că atât Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) cât și FORT reclamă același lucru, și anume consecvența guvernului în a încălca flagrant Constituția și legile țării. Aceste două cazuri demonstrează, din păcate, că dialogul social cât și Consiliul Economic și Social nu reprezintă nimic pentru cei care au ocupat și ocupă fotoliile din Palatul Victoria. Este timpul ca lucrurile să intre în normalitate, în legalitate, iar Justiția, oricât de “oarbă” ar putea să fie, să nu ”vadă” nerespectarea Constituției României și abandonarea dialogului social. Nici acum nu s-a înțeles că avizul partenerilor sociali (patronate, sindicate, societatea civilă) în promovarea legislației, deși consultativ, este obligatoriu. Cu siguranță nu sunt atât de naiv încât să cred că într-un interval mediu de timp un premier al României, înainte de a semna un document, să-și cheme consilierii şi să-i întrebe:” Dar, oare, cei din CES ce zic?” . Măcar, așa, consultativ.

- PUBLICITATE -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW