Luând exemplul modului în care natura reușește să se reechilibreze în doar câteva luni de oprire a economiei mondiale, cei din PNL s-au grăbit să își prezinte programul electoral. Uitând bâlbele din martie când încercau forțarea organizării de alegeri parlamentare anticipate, chiar când pandemia cu Covid 19 începea să afecteze țara.
Doar câteva zile au fost necesare pentru ca gaura din pătura de ozon apărută deasupra Polului Nord să fie acoperită.
Ministrul finanțelor, Florin Cîțu, s-a arătat la fel de optimist marți, când a anunțat că economia României va avea o evoluție în formă de „V”, evoluția din lunile de urgență fiind una una mai bună decât se anticipa. Chiar cu încasări mai mari la buget comparativ cu lunile similare din 2019.
„După modelul IMM Invest, vom adopta un act normativ care va crea un mecanism de garantare pentru capitalul de lucru şi pentru investiţii, şi pentru companiile mari”, se arată în programul PNL, prezentat luni de Ludovic Orban. Pentru a sprijini investițiile de tip Greenfield se va dezvolta o schemă de ajutor de stat iar pentru dezvoltarea unor proiecte pe termen lung se va crea un fond de investiții, „un instrument de dezvoltare a anumitor domenii de activitate”, după cum a precizat premierul.
Programul prevede, de asemenea, un ajutor în valoare de 35 – 45% din salariu pentru companiile care vor reangaja sau crea noi locuri de muncă. A fost anunțată, de asemenea, construcția a trei mari spitale regionale.
Probabil că dl Orban ar fi continuat, în cheie semi-populistă, și cu alte programe, fără a preciza ce resurse sunt necesare pentru punerea acestora în practică. Într-un an în care ar trebui majorate pensiile cu 40%, situație considerată de marile agenții de rating drept un motiv de trecere a notelor de țară în categoria „junk”.
Consiliul Fiscal evaluează „deficitul bugetar al anului curent la circa 7,3 – 7,45% din PIB, față de cel prognozat de Guvern de 6,7% din PIB. În condițiile celor două scenarii suplimentare considerate, nivelul probabil al deficitului bugetar se situează între 8,1 – 8,9% din PIB considerând o contracție de 4 – 6% a PIB real, ajungând până la 9,9 – 10,4% din PIB în situația unei contracții mai severe a activității economice, de 8 – 9% în termeni reali”.
Revenind la declarațiile premierului, resursele care ar urma să fie folosite provin de la bugetul de stat, din fonduri europene, dar și din vânzarea de titluri de stat și obligațiuni vândute pe piața locală, atât către investitori instituționali cât și populație, sau cea externă.
