40 de șefi de stat și de guvern au participat la primul summit internațional virtual consacrat gravelor probleme create de schimbările de climă pe planeta noastră, inițiat de președintele Joe Biden.

„Nicio națiune nu poate soluționa singură actuala criză climatică”, a declarat președintele Biden în deschiderea summitului, ale cărui lucrări s-au desfășurat joia și vinerea trecută. „Noi toți, în special aceia dintre noi care reprezintă cele mai mari economii ale lumii, trebuie să facem eforturi în domeniu”, a subliniat președintele american, avându-i alături pe John Kerry, trimisul special american pentru problemele climei, și pe șeful diplomației, Antony Blinken. Joe Biden a calificat schimbările climatice, cu efectele lor dramatice, drept o „criză existențială a epocii noastre… Semnele sunt de necontestat, știința la fel, iar costul inacțiunii nu încetează să crească”, a avertizat domnia sa. Președintele Biden a lansat un apel insistent la acțiune rapidă pentru menținerea procesului de încălzire climatică pe Terra la maximum 1,5 grade Celsius. Joe Biden și-a anunțat obiectivul ambițios de a reduce în Statele Unite, până la finele deceniului, la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră actuale. Un angajament aproape dublu față de reducerilela care se angajase administrația Obama prin acordul climatic de la Paris din 2015.

Corespondenții de presă care au relatat derularea acestui summit au remarcat faptul că, deși formatul său neobișnuit – impus de pandemie – a limitat interacțiunea între delegații, s-a conturat totuși o unanimitate în privința necesității de a se trece rapid la acțiune.

Întărirea cooperării internaționale

Președintele Xi Jinping, a cărui țară este prima responsabilă pentru imensa cantitate de emisii de gaze cu efect de seră de pe planetă, după Statele Unite, s-a declarat gata „să lucreze împreună cu comunitatea internațională, inclusiv cu Statele Unite, pentru realizarea de progrese în guvernarea mediului înconjurător mondial”. A insistat asupra responsabilității ce revine țărilor dezvoltate, care trebuie „să-și amplifice acțiunile în materie de climat, să facă eforturi concrete pentru a ajuta țările subdezvoltate să accelereze tranziția la o economie cu minime emisii de gaze poluante”. A promis de asemenea să controleze cu strictețe propriile proiecte energetice pe bază de cărbune, principala sursă de dioxid de carbon în China.

Premierul Indiei, Narendra Modi, a cărui țară este al treilea producător mondial de gaze cu efect de seră pe bază de combustibili fosili, a anunțat că India „a făcut deja eforturi, procedând la numeroase măsuri îndrăznețe” pentru diminuarea emeisiilor de gaze poluante. A cerut Statelor Unite și celorlalte state bogate ale lumii să aloce miliardele de dolari promise pentru ajutorarea națiunilor cele mai sărace să-și constuiască alternative la centralele pe baza de cărbune și alte surse de electricitate poluante”.

Vladimir Putin a subliniat necesitatea întăririi cooperării internaționale și a promis că Rusia va reduce considerabil, până în 2050, emisiile de gaz cu efect de seră. „Sunt convins, a spus Putin, că în ciuda dimensiunii Rusiei, a geografiei sale, a climei și structurii sale economice, această sarcină este pe deplin realizabilă”.

UE a ajuns, la rândul său, la un acord vizând o reducere netă de ”cel puţin 55%” a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, faţă de nivelul din 1990. Iar premierul britanic Boris Johnson a anunțat proiectul său vizând o reducere a emisiilor de gaze poluante în Regatul Unit cu 78%, până în 2035, faţă de nivelul din 1990.

Angela Merkel s-a declarat „încântată să vadă că Statele Unite sunt din nou gata să lucreze cu noi în domeniul politicii climatice”…”Căci, nu există nicio îndoială că planeta are nevoie de contribuția Statelor Unite”.

Emmanuel Macron a făcut apel la o mai mare reglementare în domeniu. „A acționa pentru climă înseamnă reglementare, dar o reglementare la nivel internațional. Dacă nu fixăm un preț al carbonului, nu va exista tranziție”, a avertizat președintele Franței.

Cu angajamentul luat de Statele Unite și anunțurile făcute de Japonia, Canada, Uniunea Europeană și Regatul Unit, țări ce reprezintă mai bine de jumătate din economia mondială, aceste măsuri vor permite, teoretic, împiedicarea încălziii climei planetei noastre peste 1,5 grade Celsius.