Cauze, riscuri și impact asupra mediului de afaceri în contextul crizei financiare
Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații
Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, atrage atenția că accentuarea blocajului financiar și degradarea disciplinei de plată generează riscuri juridice semnificative pentru companii, în special în ceea ce privește protejarea dreptului de creanță și respectarea obligațiilor contractuale. Potrivit acestuia, întârzierile sistemice la plată, lipsa de lichiditate și utilizarea insuficientă a instrumentelor juridice adecvate pot conduce la pierderi financiare importante, escaladarea litigiilor comerciale și afectarea stabilității relațiilor de afaceri, fiind foarte important ca operatorii economici să își planifice riguros fluxurile financiare și să apeleze la asistență juridică specializată pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de neplată.
Degradarea disciplinei de plată reprezintă una dintre problemele actuale ale mediului de afaceri românesc, cu efecte directe asupra lichidităților, stabilității contractuale și continuității activităților comerciale. Analizele economice recente indică faptul că ultimele luni ale anului 2025 au marcat un vârf al întârzierilor la plată, generând un efect de lanț care se resimte accentuat în anul 2026. Din perspectivă juridică, neexecutarea obligațiilor de plată afectează dreptul de creanță al creditorilor, situații ce pot degenera în litigii comerciale sau litigii civile, cu impact major asupra fluxului de numerar și a relațiilor contractuale. Prezentul articol analizează fenomenul degradării disciplinei de plată, cauzele blocajului financiar și soluțiile juridice disponibile pentru recuperare creanțe, mediere, executarea contractelor și protejarea intereselor creditorilor.
Cauzele blocajului financiar în 2026 și rolul avocatului în prevenirea riscurilor de neplată
Blocajul financiar în 2026 are la bază o combinație de factori economici și juridici, printre care scăderea predictibilității pieței, creșterea costurilor operațional, precum și slaba disciplină contractuală. Finalul anului 2025 a fost marcat de o deteriorare semnificativă a disciplinei de plată în economia românească, lunile octombrie și noiembrie evidențiind o accentuare a blocajului financiar.
Datele analizate pe baza statisticilor BNR arată o lipsă acută de lichiditate în mediul de afaceri, generată de inflație, creșterea costurilor fiscale, accesul limitat la finanțare și absența unor planuri de business predictibile. În acest context, numeroase companii nu și-au mai putut onora obligațiile contractuale, ceea ce a condus la creșterea incidentelor de plată și la extinderea neplății pe lanțurile comerciale.
Valoarea ridicată a instrumentelor de plată refuzate în octombrie 2025 indică dificultăți de solvabilitate în rândul unor operatori economici importanți, iar creșterea numărului de incidente în noiembrie confirmă caracterul sistemic al fenomenului. Blocajul financiar afectează atât marile companii, cât și IMM-urile, amplificând riscurile de neîncasare a creanțelor și generând un impact direct asupra relațiilor comerciale și stabilității contractuale.
Din punct de vedere juridic, Codul civil reglementează obligația debitorului de a executa prestația la termenul stabilit, iar neexecutarea atrage răspunderea contractuală și posibilitatea inițierii unor proceduri de recuperare datorii. Prevenirea riscurilor presupune redactarea riguroasă a contractelor, introducerea clauzelor penalizatoare, utilizarea instrumentelor precum notificare debitor, precum și monitorizarea constantă a scadențelor, astfel încât recuperarea creanțelor să poată fi inițiată rapid, fără acumularea unor prejudicii semnificative.
Medierea, negocierile și soluționarea alternativă a litigiilor
Medierea și soluționarea alternativă a disputelor reprezintă instrumente eficiente pentru gestionarea de litigii comerciale și litigii civile, în special în contextul blocajului financiar recent. Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator permite părților să recurgă la proceduri amiabile, bazate pe negocieri, cu scopul de a ajunge la un acord care să permită recuperarea creanțelor fără costurile și durata unui proces.
Din perspectivă juridică, contractul de mediere are valoare de titlu executoriu, dacă este autentificat sau încuviințat de instanță, facilitând astfel acțiuni precum recuperare bani și evitarea escaladării conflictelor. Utilizarea medierii este deosebit de utilă în cazuri precum facturi neplătite rezultate din contracte comerciale, întârzieri repetate la plată, neexecutarea obligațiilor bănești asumate contractual, recuperare creanțe între profesioniști și relații comerciale recurente, unde menținerea parteneriatelor este absolut necesară.
Recuperarea pe cale amiabilă a sumelor datorate din facturi neplătite, în special în cadrul contractelor comerciale între profesioniști, prezintă avantajul menținerii relațiilor contractuale, al reducerii costurilor și al evitării escaladării conflictelor în litigii civile sau litigii comerciale, context în care un sfat avocat poate preveni erori procedurale și decizii juridice greșite.
Proceduri legale pentru recuperarea creanțelor
Procedurile de recuperare creanțe sunt reglementate de Codul civil și Codul de procedură civilă și pot fi adaptate în funcție de natura raportului juridic și de comportamentul debitorului. Etapa prealabilă implică transmiterea unei notificare de plată sau notificare debitor, prin care creditorul solicită achitarea voluntară a sumei datorate, inclusiv a penalităților contractuale. În această etapă demarării unei proceduri de recuperare creanțe, creditorul trebuie să verifice existența unui raport juridic valabil, fundamentat pe un contract scris sau pe un alt act justificativ al creanței, precum și caracterul cert, lichid și exigibil al datoriei.
În lipsa conformării, creditorul poate recurge la procedura specială a ordonanței de plată, în măsura în care condițiile prevăzute de lege sunt îndeplinite sau poate introduce o acțiune în instanță pentru recuperare prejudiciu și recuperare bani. În practică, recuperare facturi neîncasate și recuperare creanțe persoane juridice reprezintă cele mai frecvente situații, iar alegerea procedurii adecvate influențează durata și eficiența recuperării creanțelor.
Aceste instrumente permit creditorului să solicite plata facturilor neplătite, să inițieze negocieri și să creeze un cadru probator util în eventuale litigii civile sau litigii comerciale. În cazul în care soluționarea amiabilă eșuează, creditorul poate recurge la proceduri judiciare rapide, precum somația de plată, ordonanța de plată sau cererea cu valoare redusă, ori la acțiunea de drept comun pentru recuperare datorii, recuperare bani și recuperare prejudiciu, în funcție de natura raportului juridic.
Executarea contractelor și recuperarea datoriilor în caz de incapacitate
În situațiile în care debitorul ajunge în incapacitate de plată, protejarea drepturilor creditorului și asigurarea recuperării datorii devin esențiale. Codul de procedură civilă prevede executarea silită ca mecanism de ultim resort, utilizat pentru valorificarea dreptului de creanță atunci când metodele amiabile sau procedurile judiciare rapide nu au dus la soluționarea datoriei.
Executarea silită include multiple instrumente juridice, precum poprirea veniturilor și conturilor debitorului, sechestrul și valorificarea bunurilor mobile și imobile, dar și alte măsuri coercitive menite să asigure plata integrală a creanțelor și a eventualelor penalități de întârziere. În funcție de natura creanței și de patrimoniul debitorului, executorul judecătoresc poate solicita poprirea asupra conturilor bancare, valorificarea bunurilor mobile prin licitație sau adjudecarea imobilelor pentru recuperarea integrală a sumei datorate.
De asemenea, procedurile de insolvență oferă un cadru colectiv pentru valorificarea dreptului de creanță, permițând recuperare prejudiciu în funcție de tipul creanței. Creditorii pot valorifica creanțele prin deschiderea procedurii de insolvență a firmei debitoare, reglementată de Legea nr. 85/2014 privind insolvența societăților comerciale. Odată deschisă procedura insolvenței, orice alt proces sau executare silită împotriva debitorului se suspendă de drept. În cadrul insolvenței, creditorii trebuie să depună cereri de înscriere la masa credală, însoțite de documentele justificative ale creanței, în termenul legal stabilit de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii. Procedura de insolvență este astfel un mecanism complex și specializat de recuperare creanțe persoane juridice, esențial pentru recuperarea sumelor datorate, în special atunci când creanțele sunt importante sau când debitorul se află în incapacitate de plată.
„În perioade de blocaj financiar, intervenția juridică la momentul potrivit este imperios necesară pentru protejarea dreptului de creanță și limitarea pierderilor financiare semnificative.”, a declarat Dr. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații.
În concluzie, degradarea disciplinei de plată și blocajul financiar din 2026 evidențiază importanța utilizării instrumentelor juridice adecvate pentru protejarea dreptului de creanță și asigurarea recuperării creanțelor. De la prevenirea neplății și gestionarea facturi neplătite, până la recuperare datorii, mediere și executare silită, fiecare etapă necesită o abordare juridică riguroasă.
