În cel mai recent număr al revistei ”Constelaţii diamantine” (iulie a.c.), Constantin Miu, în ”Elemente de basm în Luceafărul”, face o analiză a celebrului text eminescian, cu binecunoscutele incursiuni în celest şi terestru, arătând şi că ”până la apariţia sa în forma definitivă din aprilie 1883, poemul Luceafărul cunoaşte cinci variante succesive”.
”Constantin Lecca şi tipografia sa” este materialul semnat de Tudor Nedelcea, în care evocă figura pictorului, profesorului, editorului şi tipografului Constantin Lecca, de care se leagă înfiinţarea primei tipografii şi a primei reviste din Oltenia.
Un emoţionant ”Omagiu lui Marin Sorescu” aduce Lidia Ciupercă, de referinţă în acest material fiind următorul enunţ: ”cu durere, scriitorul Marin Sorescu se supune unei voinţe lăuntrice, convins fiind că, peste decenii, seminţia din care face parte se va deştepta”.
”Moştenirea lăsată de Ienăchiţă Văcărescu” este materialul semnat de Mihai Caba în care este rememorată figura cărturarului român, una nobilă şi pitorescă, totodată.
În articolul ”Un Pontif nepereche – un Papă poet”, Nicolae Mareş evocă figura proeminentă a Papei Ioan Paul al II-lea, unanim recunoscut ca având un har ieşit din comun, adevărată legendă a Vaticanului. (La vremea respectivă, Conciliul nu mai întronase un papă neitalian de câteva secole). De asemenea, după moartea sa, a fost beatificat şi sanctificat, ceea ce nu se mai întâmplase de 2.000 de ani.
”Văd tronând Simplitatea/din care se trage lumea/rămasă aşa/până acum/şi de-a pururea”, scria Suveranul Pontif, anticipând (indirect) că orgoliul, luxul şi opulenţa vor fi cele care vor împinge omenirea până către buza prăpastiei.
Janet Nică scrie un eseu despre epigramă (”O nouă teorie asupra epigramei”), propunând o nouă viziune asupra acestui gen pe nedrept marginalizat.
Vavila Popovici continuă, în serialul ”Filosofia, Religia, Ştiinţa, Politica”, prezentarea unor personalităţi marcante, oprindu-se în acest număr asupra lui Isaac Newton, renumit om de ştiinţă englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician şi astronom, savantul care s-a aflat la originea teoriilor ştiinţifice care au revoluţionat ştiinţa, în domeniul opticii, matematicii şi în special al mecanicii (puteţi afla, pe lângă repere fundamentale ale activităţii sale, detalii din viaţa acestuia care cred că pentru destui vor fi inedite).
În serialul ”Nae Ionescu şi Şcoala sa”, Dragoş Niculescu se opreşte, în numărul prezent, asupra personalităţii gânditorului de excepţie care a fost Petre Ţuţea, supranumit ”un Socrate român”. Extraordinară mi se pare comparaţia făcută de autor: ”O foaie de hârtie ridicată de vânt în văzduh zboară uneori mai spectaculos decât un avion sofisticat”, după cum ieşite din comun mi se par vorbele maestrului: ”Acum, mai la bătrâneţe, pot să spun că fără Dumnezeu şi fără nemurire nu există adevăr”. ”Omul nu face altceva decât să reflecte în litere, în muzică sau în filozofie petece de transcendenţă”. ”Creştinismul nu e ideologie, că atunci se aseamănă cu marxismul. Religia e expresia unui mister trăit, or ideologia e ceva construit”.
Doina Drăguţ ne oferă ”Antologia epigramei româneşti”, în care prezintă lucrarea lui Andrei Potcoavă (care este şi un cunoscut filatelist), Revista ”Cugetul”- O antologie a epigramei româneşti.
Mai semnează George Petrovai, Nicolae Mătcaş, Ion Popescu-Brădiceni, Vasile Moldovan, Mihai Merticaru, Liviu Chiscop, Lidia Grosu, Vasile Vulpaşu, Ştefan Dumitrescu, Daniel Marian, Gheorghe A. Stroia, Ştefan Radu Muşat, Mariana Gurza, Al. Florin Ţene, Refik Havolli, Ioan Ursu, Costel Avrămescu, Alexandru Cazacu, Nicolae Vălăreanu-Sârbu, Boris Marian, Vasilica Grigoraş, Emilia Grigoraş, Nicolae Grigorie-Lăcriţa, Nicolae Andronescu, Alexandru Misiuga şi Philip Tudora.