”Pe hârtie, România e raiul iazurilor piscicole. În realitate, e plină de cratere abandonate. Analiza pe 10 ani arată un dezechilibru major între obiectivul declarat și realitatea din teren pentru sute de operatori economici. România nu a avut un boom piscicol, ci o practică prin care avizele pentru iazuri au fost utilizate pentru exploatări de agregate pe termen lung, exploatări care apoi au fost, de prea multe ori, abandonate, cu costuri mari pentru comunitățile locale. Este responsabilitatea noastră să corectăm această vulnerabilitate legislativă și administrativă”, a declarat ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Există un interes legitim al constructorilor de a obține aceste agregate minerale – pietrișul – ca să poată fi folosit în construcții. Altfel, nu pot realiza lucrările. Dar, în același timp, în momentul în care 1.200 de iazuri sunt create pe hârtie, dar în practică ajung să fie realizate doar 10%, asta înseamnă că de acolo au fost luate agregatele minerale, dar la final nu s-au realizat efectiv măsurile de mediu care ar fi trebuit să fie implementate în ultimii 10 ani”, a mai subliniat ministra.
Potrivit datelor oficiale, prin autorizațiile emise pentru iazuri piscicole au fost exploatate peste 230 de milioane de metri cubi de agregate minerale în ultimul deceniu. Fenomenul este concentrat în mai multe bazine hidrografice, iar analiza indică o corelație între amplasarea acestor exploatări și marile șantiere de infrastructură.
Diferențele de tarifare între exploatarea în terasă și exploatarea în albie au generat un stimulent economic care a favorizat utilizarea acestei practici. În același timp, prelungirea succesivă a autorizațiilor și lipsa executării garanțiilor pentru refacerea mediului au permis menținerea exploatărilor pe perioade îndelungate, fără finalizarea obiectivului declarat.
Exploatările abandonate generează efecte directe asupra mediului și comunităților locale. Excavațiile nefinalizate afectează stabilitatea solului și regimul apelor subterane, pot accelera procesele de eroziune și pot crea riscuri pentru lucrările de infrastructură aflate în proximitate, inclusiv poduri și drumuri.
Gropile cu apă rămase neamenajate și neîmprejmuite reprezintă un pericol pentru populație, fiind înregistrate accidente grave și chiar decese prin înec. De asemenea, astfel de perimetre devin frecvent zone de depozitare ilegală a deșeurilor și pot conduce la mortalitate în rândul faunei sălbatice și al animalelor domestice.
Ministerul Mediului va promova un pachet de măsuri legislative care include limitarea duratei exploatării pentru amenajarea iazurilor piscicole, instituirea unor mecanisme clare de sancționare pentru obiectivele nefinalizate, interzicerea eliberării de noi autorizații operatorilor care nu au respectat condițiile anterioare, precum și echilibrarea sistemului de tarifare între exploatările în terasă și cele în albie.
În paralel, vor fi organizate misiuni de control mixte ale Administrației Naționale „Apele Române” și Gărzii Naționale de Mediu pentru exploatările cu o vechime mare și vor fi demarate procedurile pentru executarea garanțiilor financiare destinate refacerii mediului acolo unde nu au fost respectate obligațiile de mediu asumate.
„Vom limita termenul pentru prelungirea acestor autorizații și vom avea o reglementare mai restrictivă privind garanția care trebuie să fie dată la începerea lucrărilor. Astăzi, garanțiile sunt, în general, mult mai mici decât ar trebui pentru a aduce terenul într-o situație corectă din punct de vedere al legislației, inclusiv pe mediu. Chiar și mecanismul existent în legislație nu a fost efectiv aplicat”, a mai precizat ministra Mediului, Apelor și Pădurilor.
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor reafirmă angajamentul de a elimina practicile care afectează calitatea apelor, stabilitatea solului și siguranța comunităților locale și de a asigura un cadru predictibil și echitabil pentru activitățile economice desfășurate în domeniul exploatării agregatelor minerale.
