Principatul Moldova și Imperiul Chinez sub domnia împăratului Kangxi au intrat aproape simultan în cartografia modernă mondială, în 1737, grație tiparului inventat în China și efortului depus de Dimitrie Cantemir care avea să tipărească la Amsterdam prima hartă a Moldovei, păstrată în manuscris şi publicată prin grija fiului său, Antioh, la acea vreme Ambasador al Rusiei în Marea Britanie, a susținut, astăzi, istoricul româno-francez Ștefan Lemny, în cadrul conferinței „Dimitrie Cantemir, deschizător de drumuri al culturii românești în lume – ilustru contemporan al împăratului Kangxi”, prezentată în cadrul Universității de Studii Străine din Beijing (BFSU).
Prezent în China în cadrul unui proiect inițiat de Institutul Cultural Român (ICR) Beijing, istoricul și cercetătorul Ștefan Lemny, Doctor în științe al Universității Sorbona, șeful colecțiilor de istorie modernă din cadrul Bibliotecii Naționale a Franței, a dedicat peste 40 de ani cercetării vieții și activității domnitorului Moldovei Dimitrie Cantemir (1673-1723), domeniile și relațiile de contact ale moștenirii culturale fiind extinse până în Orientul Îndepărtat, întreaga zonă de Est a Asiei.
„Remarcabil prin vastitatea creației sale în cele mai variate domenii și prin rolul său de pionier în afirmarea culturii române pe plan internațional, Dimitrie Cantemir, prin originalitatea personalității sale, a fost recunoscut încă din timpul vieții, fiind considerat drept prinț între filosofi și filosof între prinți, un om aflat pe cele mai înalte poziții ale puterii, dar care, în același timp, s-a dăruit cu o pasiune neobosită îndeletnicirilor cărturărești”, a afirmat Ștefan Lemny în fața audienței formată din cadre universitare și studenți, în mare parte reprezentanți ai secției cu predare în limba română.
În cadrul prezentării personalității și moștenirii lui Cantemir realizată de Ștefan Lemny a fost făcută o interesantă și consistentă paralelă între personalitățile epocii, fiind cunoscut că împărații chinezi și curtea imperială chineză au furnizat istoriei inclusiv puternice repere de ordin cultural. Între aceștia a fost evidențiat împăratul Kangxi (1654–1722), din Dinastia Qing, declarat Împăratul înțelept și sfânt, contemporan cu Dimitrie Cantemir, dar și cu Nicolae Milescu (1636–1708), care a ajuns la curtea imperială ca misionar diplomatic al țarului Rusiei, Alexei (1645-1676).
Prezentarea realizată de istoricul și cercetătorul Lemny a vizat o serie de zone de contact cultural: literatură, morală, filosofie, istorie, teologie, cartografie, muzică și arte, care îl plasează pe Dimitrie Cantemir în spațiul de educație și preocupare al împăraților chinezi, conferința surprinzând o motivată alăturare cu Împăratul Kangxi. Mai mult, Cantemir a fost inventatorul unui sistem de notație muzicală, o premieră pentru lumea otomană, care a sprijinit păstrarea unui bogat repertoriu din epocă, inclusiv a propriilor sale compoziții. Tot Cantemir este autorul unui tratat muzical original intitulat „Cartea științei muzicii”, dedicat sultanului Ahmed al III-lea, tratat conservat până azi în manuscris.
Pe acest fond, istorisul româno-francez Lemny îl plasează, din nou, pe Dimitrie Cantemir împăraților chinezi care au avut o pasiune și au lăsat o moștenire muzicală, Cantemir fiind primul român care a adus o contribuţie la patrimoniul muzical mondial, totodată o contribuție originală, prin repertoriul oriental-otoman promovat.
În cadrul consistentei conferințe susținute de istoricul Ștefan Lemny, personalitatea domnitorului Dimitrie Cantemir a fost conturată în cadrul patrimoniului cultural al umanității ca fiind prima personalitate majoră a culturii române de talie mondială, urmat de Constantin Brâncuși, George Enescu, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Eliade.
