După decizia instanței, de la finele lunii aprilie, prin care Șantierul Naval Damen-Mangalia a intrat oficial în faliment, înregistrăm o premieră. Astfel, o companie situată strategic la Marea Neagră, “cu o evoluție remarcabilă de la o unitate militară la o societate pe acțiuni autonomă, șantierul s-a transformat într-un actor important în domeniul construcțiilor și reparațiilor de nave” – ca sa cităm din prezentarea oficială (https://snmangalia.ro/) – intră într-un nou proces de “restructurare”, și anume concedierea salariaților (1.100 de persoane) și vânzarea la licitație a întregului activ funcțional. Totul pentru 184,04 milioane euro. Adevărat, fără TVA.
Când se întâmplă acest lucru? Ei bine, tocmai când România are ocazia să acceseze sume importante pentru industria de apărare prin Programul SAFE (Security Action for Europe), care este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. Esența acestui program constă în solidaritatea europeană față de necesitatea unei apărări colective moderne și reziliente, prin stimularea cooperării industriale, reducerea fragmentării și crearea unei piețe unice eficiente pentru echipamente de apărare. Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030 (România depune proiecte pentru finanțare europeană din Programul Security Action for Europe) .
Unde se află Șantierul Naval de la Mangalia în acest context? Din păcate, nicăieri. Ciudat, deoarece SAFE are în vedere, printre altele, investiții în vedete de intervenție pentru scafandri și nave de patrulare maritimă. Dacă lucrurile stau așa, de ce s-a preferat falimentul acestui șantier strategic? Răspunsul este la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, precum și la Ministerul Apărării Naționale.
Falimentul Șantierului Naval putea fi evitat?
Cu siguranță, răspunsul este că șantierul de la Marea Neagră avea șanse de salvare. Mai mult, de dezvoltare. Nu este supoziția noastră. Să ne reamintim de comunicatul de la sfârșitul lunii martie al administratorului judiciar al Șantierului Naval în Mangalia prin care se sublinia că planul de reorganizare rămâne singura șansă de relansare a activității șantierului naval și de salvare a locurilor de muncă, și că poate fi considerat o șansă pentru strategicul obiectiv industrial de la malul Mării Negre. „Șantierul naval din Mangalia are șansa, cu aprobarea creditorilor săi, să treacă în noua etapă de reorganizare, ceea ce înseamnă relansarea activității. Soluția, prin planul de reorganizare, este cea de a identifica un nou investitor strategic care să preia activitatea șantierului. Obiectivul principal este asigurarea capacității financiare de a susține această activitate într-o piață specifică, cu nevoi specifice, care să permită șantierului să se întoarcă la o activitate corespunzătoare forței sale de muncă și capacității de producție”, declara Paul Dieter Cîrlănaru, CEO, CITR. (https://curierulnational.ro/soarta-santierului-naval-mangalia-se-joaca-la-loviturile-voturilor-de-departajare/)
Nu a fost să fie așa, iar rezultatele se văd: 1.100 de concedieri și vânzarea prin licitație a întregului activ funcțional al șantierului, inclusiv terenuri, hale, instalații, echipamente, stocuri și unități de cazare. Totul, în speranța găsirii unui nou investitor.
O strategie stranie de revigorare a industriei de apărare a României la Marea Neagră și la Dunăre, în contextul unui război la granițe.
Marin Florian, Președintele Federației Sindicatelor Libere din România: Aproape un miliard de euro a fost destinat navelor militare care trebuiau construite chiar acolo, la Mangalia
O reacție trebuie să dea de gândit cu privire la abordarea României, în contextul strategiei de salvare și dezvoltare a industriei de apărare. Zilele trecute, Marin Florian, Președintele Federației Sindicatelor Libere din România, membru BNS și Chestor CESE, a avut următoarea reacție la ce se întâmplă la Șantierul Naval din Mangalia: “Un șantier construit de generații de români, cu mâini românești, pe pământ românesc este scos azi la licitație asemeni unui apartament executat silit.
Familii întregi aruncate în gol. O comunitate întreagă distrusă în câteva semnături.
Și tot în aceste zile, același Guvern semnează un împrumut de 16 miliarde de euro pentru apărare națională. Aproape un miliard dintre ei fusese destinat navelor militare care trebuiau construite chiar acolo, la Mangalia. Trebuiau. Contractele există. Oamenii nu mai au loc în ele.
Cineva a negociat miliarde în numele României și a uitat să negocieze pentru România. Luăm contractele. Nu luăm și oamenii.”
Afirmația “cineva a negociat miliarde în numele României și a uitat să negocieze pentru România” trebuie să dea de gândit.
Următoarea etapă, “eliberarea” de salariați a Șantierului Naval de la Mangalia
Recent, Sindicatul Liber Navalistul a publicat “Notificarea nr. 2 referitoare la decizia CITR de concediere colectivă a tuturor angajaților DSMa” ( Comunicate si Informari) . De aici se vede care vor fi consecințele asupra salariaților DAMEN SHIPYARDS MANGALIA S.A. Conform acesteia, numărul total de salariați ce vor fi afectați de măsura concedierii colective ca urmare a desființării locurilor de muncă ocupate este 1.011 persoane. Este singura viziune despre restructurarea și salvarea unei companii strategice în domeniul construcțiilor de nave în România. Desigur, informarea CITR, a administratorului judiciar, către Inspectoratul Teritorial de Muncă din Constanța și Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Constanța este acoperită de decizia de faliment a Șantierului Naval Mangalia.
Prezentăm, în continuare, un pasaj din această comunicare:
“Vă comunicăm următoarele informații cu privire la măsura concedierii colective care va afecta salariații societății, în urma declanșării procedurii falimentului:
1. În conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și urmare a declanșării procedurii falimentului, Lichidatorul judiciar a inițiat procesul de desființare a locurilor de muncă și concediere colectivă a salariaților;
2. Sindicatul Liber „Navalistul” a fost consultat cu privire la măsurile propuse, în cadrul întâlnirilor organizate la sediul angajatorului în perioada 06.05.2026 – 11.05.2026;
3. Numărul total de salariați ce vor fi afectați de măsura concedierii colective ca urmare a desființării locurilor de muncă ocupate este 1.011 persoane.
4. Având în vedere caracterul măsurii propuse, necesitatea continuării unor activități esențiale pentru finalizarea proiectelor aflate în derulare, complexitatea formalităților legale impuse de această procedură judiciară, necesitatea finalizării tuturor activităților privind inventarierea activelor societății, întocmirii documentației specifice de lichidare a salariaților, cât și de finalizare a tuturor procedurilor legale, se impune aplicarea măsurii în etape succesive, care să asigure finalizarea activităților necesare lichidării și închiderii societății.
Consecință directă a intrării în procedura de faliment, lichidare și încetare a activității societății, desființarea posturilor vizează întregul personal. Etapizarea măsurii are la bază exclusiv necesitatea menținerii temporare a unor funcțiuni esențiale pentru finalizarea activităților necesare finalizării proiectelor aflate în derulare și a operațiunilor de lichidare.
5. La finalul consultărilor, în urma propunerilor analizate, numărul total al salariaților afectați de concediere nu a suferit modificări, fiind aplicate doar măsuri punctuale pentru ajustarea numărului de posturi/salariați incluși în fiecare etapă; astfel, un număr de 30 posturi/salariați au fost redistribuite în etapa 2, ca urmare a necesității finalizării unor activități esențiale (ex: inventariere, predare obiecte inventar, necesitatea finalizării lucrărilor de tubulatură contractate în cadrul șantierului Constanța – SNC etc).
6. Etapele procesului de desființare a posturilor și concediere colectivă a salariaților sunt:
6.1 Etapa 1: ca urmare a desființării postului, în cadrul procedurii de faliment, vor fi afectați de măsura concedierii colective un număr de 710 salariați.
Estimăm ca perioada de preaviz să curgă în perioada 02 iunie 2026 – 29 iunie 2026, urmând ca încetarea efectivă a raporturilor de muncă să se realizeze în data de 30 iunie 2026.
• Având în vedere existența unor activități temporare necesare finalizării proiectelor aflate în derulare și pregătirii procedurii de lichidare, în prima etapă a concedierii colective se impune stabilirea unei ordini de disponibilizare a salariaților. În acest sens, pentru etapa 1, se vor avea în vedere criteriile prevăzute la art. 123 – 124 din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil, exclusiv pentru stabilirea ordinii de disponibilizare, fără a afecta caracterul general al măsurii de desființare a posturilor determinată de falimentul societății.
6.2 Etapa 2: ca urmare a desființării postului, în cadrul procedurii de faliment, vor fi afectați de măsura concedierii colective un număr de 301 salariați. Estimăm ca perioada de preaviz să curgă în perioada 18 iunie 2026 – 15 iulie 2026, urmând ca încetarea efectivă a raporturilor de muncă să se realizeze în data de 16 iulie 2026. “
Cu alte cuvinte, Șantierul Naval o să fie vândut la licitație cu toate activele, iar toți salariații concediați vor primi câteva salarii compensatorii și asistență pentru reconversie profesională.
Atât și nimic mai mult despre industria de apărare navală din România în actualul context al războiului din Ucraina și despre importanța strategică a Mării Negre.
