Din deciziile la summitul UE-Ucraina: Nu s-au făcut progrese mari în grăbirea aderării Ucrainei la UE, dar s-a căzut de acord asupra unor dosare

În privința candidaturii Ucrainei la statutul de membru al UE, relevă comentatori ai presei internaționale, se pare că nu s-au făcut progrese importante. Ceea ce s-a reținut a fost sloganul lansat de Charles Michel, președintele Consiliului UE, în conferința de presă de vineri, la finele summitului UE-Ucraina: ”Ucraina este Uniunea Europeană, Uniunea Europeană este Ucraina”. Toți liderii europeni prezenți la summit au recunoscut ”eforturile considerabile” ale autorităților ucrainene, în special cele vizând combaterea corupției. Iar aceste eforturi, a subliniat Ursula von der Leyen, sunt cu atât mai remarcabile, cu cât ele se fac în condiții de război.

În ciuda laudelor, în opinia unor comentatori cam exagerate, și chiar dacă Charles Michel crede că ”viitorul Ucrainei este alături de Uniunea Europeană”, dosarul candidaturii Ucrainei la UE nu pare să fi înregistrat mare progres. Nu a fost fixată nicio dată pentru începerea negocierilor de aderare, așa cum sperase Volodimir Zelenski. ”Nu vom pierde nici măcar o zi în lupta noastră pentru a ne apropia de Uniunea Europeană”, a promis el la conferința de presă comună cu liderii europeni de la finele summitului.

Constatările summitului privind stadiul actual în drumul spre UE

Principala constatare de la întâlnirea de vineri de la Kiev, comenta corespondentul RFI, a fost ”determinarea președintelui Zelenski” care a declarat că negocierile de aderare la UE ar putea începe din acest an și că țara sa, care are statut de candidat din iunie 2022, este de pe acum un membru al comunității europene. Executivul ucrainean a înțeles însă că este necesară o ”viteză superioară”, că trebuie accelerat ritmul reformelor. În acest context trebuie interpretat recentul val de percheziții și demiteri din funcții ale unor oficialități suspectate de corupție. Zelenski, mai concluzionează jurnalistul RFI, a înțeles că, ”întrucât o generație a țării este pe cale de a se sacrifica pentru salvarea independenței țării și ieșirea de sub influența nefastă a Rusiei, singurul orizont al țării sale este Europa și că, după război, nimic nu va mai fi ca înainte”. Chiar dacă reformele ce trebuie efectuate sunt încă importante în justiție sau în lupta contra corupției, Ucraina ar putea, în mod paradoxal, ca, în ciuda războiului, să facă un salt înainte și să devină un bun elev cum nu a fost până acum.

Dosare în care s-au luat decizii

Dacă în privința sancțiunilor contra Rusiei lucrurile avansează lent, la summitul de vineri au fost făcute totuși unele anunțuri. A fost confirmată instituirea în curând a unui al zecelea set de sancțiuni contra Moscovei, cel mai târziu la 24 februarie, ”aniversarea” declanșării războiului. Un embargou european asupra produselor petroliere rafinate ruse trimise în exterior pe cale maritimă trebuie deja să intre în vigoare duminică 5 februarie, chiar dacă Kremlinul a condamnat această sancțiune susținând că dezechilibrează și mai mult piețele. În declarația comună de după summitul de la Kiev, liderii europeni și-au anunțat intenția de a ”intensifica” eforturile vizând ”utilizarea bunurilor înghețate aparținând Rusiei la reconstrucția Ucrainei și cu titlu de reparații, în conformitate cu dreptul european și dreptul internațional”.

În fine, Ucraina și Uniunea Europeană au convenit înființarea la Haga a unui Birou de anchetă privind crimele de război comise de Rusia în Ucraina. Sunt avute în vedere două opțiuni: un tribunal internațional special sau o jurisdicție hibridă derivând din Dreptul ucrainean, având însă judecători internaționali.