O mișcare interesantă, de așteptat: Alianța pentru Turism, o structură asociativă extrem de vocală și insistentă prin presiunile făcute la nivelul Guvernului, pe diverse paliere, care nu îndeplinește criteriile legale de reprezentativitate conform Legii nr. 62, a dialogului social, a pierdut un susținător important – și mă refer aici la Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), entitate patronală constituită legal, membră a Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România. De altfel, recent, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Marius Budăi, a fost informat de către conducerea FPIOR despre această situaţie, fiind solicitată participarea, în baza legii, în toate structurile de dialog social la nivel guvernamental. Cererea este îndreptăţită şi ar reprezenta întărirea rolul patronatelor alături de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc, singura federaţie reprezentativă la nivel de sector, membră cu drepturi depline a Uniunii Generale a Industriaşilor din România. “Dorim să vă aducem la cunoștință că FPIOR, după o scurtă incursiune alături de colegii de la Alianța Pentru Turism, a ieșit de astăzi din această alianță din cauza divergenţelor de opinii și din cauza modului în care această alianță care nu reprezintă legal nicio entitate dorește să influențeze deciziile din turismul românesc. Alianța își asumă o reprezentativitate pe care nu o are, apărând de fapt doar interesele unui grup de interese restrâns, cu o lipsă de considerație față de patronatele legal constituite ce reprezintă interesele antreprenorilor din industria ospitalității din numeroase orașe ale țării. Menționăm că Federația Patronatelor din Industria Ospitalității este una dintre singurele două federații constituite legal din turismul românesc și că avem speranța ca prin respectarea legii dialogului social să fim invitați la masa tuturor discuțiilor cu autoritățile publice care au legătură cu industria noastră și afectează întreprinderile mici și mijlocii din acest domeniu din toată țara. Menționăm de asemenea că Federația Patronatelor din Industria Ospitalității este membru CNIPMMR și în această calitate dorește să fie prezentă la toate discuțiile care au loc la nivel guvernamental ce implică industria ospitalității. Ne dorim astfel să facem parte în toate grupurile de lucru constituite cu industria ospitalității și turismului și în toate discuțiile cu mediul privat pe teme de interes pentru industria noastră, în baza legii dialogului social și în calitatea noastră de membri CNIPMMR. De asemenea, vă adresăm cu această ocazie o solicitare de întâlnire cu FPIOR pentru a discuta nevoile micilor antreprenori din industria ospitalității din toată țara, pe termen scurt și mediu”– se arată în solicitarea transmisă de FPIOR ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale.
Textul scrisorii este destul de clar și aduce la lumină interesele Alianței pentru Turism axate, mai degrabă, pe dorința explicită de a beneficia și controla fondurile din cadrul PNRR în special prin acapararea Organismelor de Management a Destinației, celebrele OMD. Referitor la dialogul social, chiar textul regăsit în Planul Național de Redresare și Reziliență introduce, explicit, excluderea confederațiilor patronale și sindicale reprezentative la nivel național, în baza Constituţiei și a Legii, din cadrul negocierilor tripartite, în favoarea unei entități, fără personalitate juridică, precum Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR). Pagina 37, PNRR: “Un mecanism cu relevanță asupra calității reglementărilor vizând mediul de afaceri, utilizat în ultimii ani, a fost dialogul structurat dintre Primul Ministru, miniștri și mediul de afaceri reprezentat de Coaliția pentru Dezvoltarea României, ce reunește asociații ale mediului de afaceri ce reprezintă circa 70% din PIB-ul creat privat în România” .
În acest caz, pe care o să-l dezvoltăm într-un viitor articol, Guvernul are datoria să clarifice dialogul social din România, așa cum este el definit în textul PNRR, contestat oficial la nivelul Uniunii Europene de către confederațiile patronale și sindicale reprezentative la nivel național. De altfel, Curierul Național a prezentat integral textul scrisorii. Totodată, executivul trebuie să lămurească valabilitatea Protocolului de colaborare efectivă dintre Guvernul României și Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) semnat în anul 2014. Este un document public care, iată, își produce efectele nu doar în turism. Această temă a fost dezbătută pe larg în presă, fără a se primi un răspuns oficial edificator. Într-un recent articol publicat în Jurnalul Național se subliniau următoarele: ”Noul ministru al Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Cadariu, fiind în aceeași situație ca predecesorii lui, a declarat, imediat după numirea în funcție, că susține această lege și se va consulta, conform unui document mai vechi, preluat în PNRR, cu Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), ca reprezentativă pentru societatea civilă. Abia după ce reprezentanții industriei ospitalității au făcut scandal, a aflat și noul ministru că legea e în vigoare de cinci ani și că CDR nu este organizație reprezentativă la nivel de ramură, conform prevederilor Legii dialogului social. Acum se încearcă introducerea altei asociații, înființate de aceiași specialiști, dar care încă nu și-a rezolvat problema de legalitate și mai are de trecut niște termene la tribunal. Alianța Pentru Turism (APT) ar urma să fie viitorul pilon de bază în consultarea dintre Ministerul Antreprenoriatului și Turismului cu societatea civilă. Atât CDR, cât și APT au fost înființate de Dragoș Anastasiu, care a devenit cunoscut după înființarea companiei de transport Eurolines în România.”
Până la primirea unui răpuns privind soarta dialogului social din România, care nu implică modificarea, ci doar clarificarea oficială a textelor cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență ( PNRR), să sublinem întărirea reprezentării legale a patronatelor din Turism (Federația Patronatelor din Turismul Românesc, membră cu drepturi depline UGIR, și Federația Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România, membră CNIPMMR) în toate structurile guvernamentale de dialog consfinţite prin Constituţie și Lege. Este un subiect pe care o să-l dezbatem pe larg în articolele viitoare, pe baza documentelor publice.
