Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Este utilizată inflația pentru a ține sub control, cât se poate, deficitul bugetar?
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
EconomieFeatured

Este utilizată inflația pentru a ține sub control, cât se poate, deficitul bugetar?

Alexandru Tamba
Autor
Alexandru Tamba
Publicat 19 august 2024
Distribuie
Foto: www.freepik.com

Deficitul bugetar al României va depăși în 2024 procentul de 7% din PIB, ceea ce pune presiune pe dobânzile la care ne împrumutăm, care, oricum, au atins niște praguri foarte mari deja. Dacă ne uităm pe indicatorii macroeconomici pe perioada 2020-2023, vedem că ponderea cheltuielilor, dar și a veniturilor, se menține aproximativ aceeași în această perioadă, deși PIB-ul a crescut cu 50,5% în 2023 comparativ cu 2020. Ca atare și deficitul bugetar se menține, oarecum, constant în 2022 și 2023, respectiv 6,3% în 2022 și 6,6% în 2023 (vezi zf.ro). De aici tragem concluzia că principalul ,,vinovat” pentru acest deficit bugetar este indicatorul ,,cheltuieli bugetare”. Și deși toată lumea vede acest lucru, se merge mai departe cu aceste cheltuieli nesustenabile. Ce se poate face, în condițiile în care nu se reduc cheltuielile bugetare? Păi, trebuie să mărim veniturile bugetare. Cum? Ori prin creșterea reală a economiei, ceea ce ar duce la venituri suplimentare la buget, ori prin inflație, ceea ce ar duce, de asemenea, la creșterea veniturilor bugetare sau prin creștere de impozite și taxe. Ideal ar fi să avem o creștere reală a economiei, dar se pare că vom avea parte de cealaltă cale, cea a inflației. De ce spun asta? Pentru că datele economice pentru semestrul I 2024 ne arată o încetinire a creșterii economice, respectiv 0,7% comparativ cu semestrul I 2023. Așadar, nu vom avea creșterea economică prognozată de 3,4% pentru anul 2024, atunci de unde venituri suplimentare la buget? Păi, din inflație, creșterea de impozite și taxe se va produce începând cu anul 2025, după ce trecem de alegerile anului 2024! Iar BNR ,,sprijină” creșterea inflației prin dobânda de politică monetară pe care tocmai ce a redus-o cu 0,5% prin 2 mișcări de 0,25% în mai puțin de 2 luni, ajungând astfel la 6,5% de la 7%. Ca atare, a crescut volumul creditelor de consum, deci și inflația. Reducerea dobânzii de politică monetară s-a redus în condițiile în care inflația a crescut în luna iulie la 5,42% comparativ cu 4,94% în luna iunie, conform Institutului Național de Statistică.

Deci, cu o inflație în creștere, cu creșterea masei monetare în circulație care se se așteaptă odată cu recalcularea pensiilor de la 1 septembrie, BNR reduce dobânda de politică monetară? Ce înseamnă asta dacă nu ,,sprijinirea” inflației? Pe de altă parte, se încearcă revigorarea creditării în scopul sprijinirii mediului de afaceri. În aceste condiții, BNR se afla cu spatele la zid. Ca întotdeauna, creșterea prețurilor va fi resimțită de cei cu venituri mici, în special de către pensionari.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior Bookfest sărbătorește cartea românească la Chișinău
Articolul următor Convorbire Xi Jinping-To Lam
Un comentariu
  • Realist spune:
    20 august 2024 la 23:43

    Cresterea masei monetare duce la inflatie, nimic altceva.
    Asadar nu din jocul de dobanzi cheie sau alte interventii face rost guvernul de bani, ci din simpla tiparire de moneda (de hartie sau electronic).
    P.S.
    Chiar si in antichitate cand banii erau de argint sau de aur, inflatia aparea cand un imparat roman scadea cantitatea de metal pretios din monezi si crestea astfel numarul lor.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Breșă de securitate la SafePal: datele a aproape 40.000 de clienți au fost expuse
IT
Autoritățile SUA avertizează asupra atacurilor care vizează sistemele industriale Siemens
IT
Atacatorii pot ocoli MFA prin furtul sesiunilor Microsoft 365
IT

Flux RSS: Știri Financiare Știri Financiare

  • Românii au cheltuit anul trecut peste 42 miliarde de euro în marile lanțuri de magazine
  • McDonald’s investește peste 7 milioane de lei în cel de-al doilea restaurant din Piatra Neamț
  • Modullo, un nou concept de mini-birou pe piața de coworking
  • Digitalizarea serviciilor financiare – Cum s-a schimbat accesul la împrumuturi rapide
Cristian Rosu - Vicepresedinte ASF (1)
Asigurări

Cristian Roșu (ASF): Nu există o presiune pe tarifele de primă RCA

2 minute
Companii

Unul din doi directori de companii estimează că firma sa nu e pregătită pentru tulburări economice serioase

6 minute
Companii

Clinica Zetta estimează afaceri cu 20% mai mari în 2021

4 minute
Agricultură

AGRI CEC – prima unitate dedicată exclusiv finanțării agricultorilor deschisă de CEC Bank

2 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?