Doar 34% dintre români mai cred că învățământul tradițional pregătește copiii pentru viață, în contextul unui șomaj alarmant în rândul tinerilor

Studiu Reveal Marketing Research

În așteptarea deschiderii noului an școlar, cel mai recent studiu derulat de Reveal Marketing Research și-a propus să afle mai multe detalii atât despre percepțiile românilor asupra sistemului de învățământ, cât și despre fenomenul îngrijorător al șomajului în rândul tinerilor absolvenți.

• Doar 34% dintre români cred că învățământul tradițional îi pregătește pe copii într-o mare sau foarte mare măsură pentru viață.
• 28% dintre părinții cu copii sub 18 ani și-au transferat copiii la alte unități de învățământ, în mai mare măsură în perioada claselor V-VIII (34%).
• 71% dintre românii care au copii sau cunoscuți recent absolvenți de liceu sau facultate spun că aceștia au întâmpinat dificultăți în găsirea unui loc de muncă.

56% dintre părinții cu copii sub 18 ani sunt dispuși să plătească pentru a le oferi copiilor oportunitatea de a studia domeniile care îi pasionează

Conform celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, doar 34% dintre români cred că învățământul tradițional îi pregătește pe copii într-o mare sau foarte mare măsură pentru viață. De remarcat este faptul că această percepție este mai puternică în mediul rural, unde 39% dintre respondenți consideră educația tradițională adecvată, comparativ cu doar 32% în mediul urban.

Totodată, 56% dintre părinții cu copii sub 18 ani afirmă că ar fi dispuși să plătească pentru a le oferi copiilor oportunitatea de a studia domeniile care îi pasionează. Analizând datele demografice, observăm că părinții adolescenților între 11 – 14 ani (63%), precum și cei cu venituri de peste 8.000 RON (70%) sunt cei mai deschiși către această abordare.

Principalele motive pentru care părinții își transferă copiii la alte unități de învățământ sunt legate de calitatea educației oferite de școala anterioară (38%), mutarea domiciliului (24%) și conflictele sau problemele cu profesorii (17%)

28% dintre părinții cu copii sub 18 ani au ales să își transfere copiii la alte unități de învățământ în timpul unui ciclu educațional, un procent semnificativ mai ridicat fiind întâlnit în rândul părinților cu vârste între 45 și 55 de ani (34%). Din rândul părinților care nu au făcut astfel de schimbări, 10% intenționează să schimbe unitatea de învățământ a copiilor în viitorul apropiat, în timp ce 19% se declară încă nehotărâți. Aceste date subliniază preocupările crescânde legate de calitatea și relevanța educației în rândul familiilor din România.

Referitor la momentele critice în care părinții decid să intervină pentru a asigura un parcurs educațional mai potrivit pentru copiii lor, învățământul gimnazial (clasele V-VIII) se află pe primul loc (34%), urmat de învățământul primar (clasele 0-IV), cu 30%. Grădinița înregistrează un procent de 26%, iar liceul (clasele IX-XII) 19%.

Principalele motive pentru care părinții își transferă copiii la alte unități de învățământ sunt legate de calitatea educației oferite de școala anterioară (38%), mutarea domiciliului (24%), conflictele sau problemele cu profesorii (17%), reputația școlii (16%) și bullying-ul sau problemele între copii (15%).

Aceste motive diferă în funcție de vârsta copiilor: pentru cei cu vârste între 7 – 10 ani, problemele cu profesorii reprezintă principalul factor de decizie (32%), în timp ce pentru liceenii cu vârste între 15 – 18 ani, calitatea educației oferite de școala anterioară devine motivul dominant (51%).

Printre cele mai importante criterii în alegerea unei noi unități de învățământ se numără calitatea și experiența cadrelor didactice (53%), reputația școlii (38%), siguranța și mediul școlar (35%), rezultatele academice ale instituției (26%) și proximitatea față de locuință (23%).

71% dintre românii care au copii sau cunoscuți recent absolvenți de liceu sau facultate spun că aceștia au întâmpinat dificultăți în găsirea unui loc de muncă

Conform studiului, 71% dintre cei care au copii sau cunoștințe apropiate absolvenți de liceu sau facultate au întâmpinat dificultăți în găsirea unui loc de muncă.

În viziunea românilor, principalele cauze ale șomajului în rândul tinerilor sunt lipsa de experiență practică (59%), cerințele prea ridicate ale angajatorilor (48%), lipsa de oportunități în zona în care locuiesc (42%), așteptările salariale prea mari (42%) și alegerea unor domenii de studiu cu perspective limitate (28%). În funcție de caracteristicile socio-demografice, se observă că cerințele prea ridicate ale angajatorilor sunt considerate o problemă mai semnificativă în rândul rezidenților din mediul urban (51%), comparativ cu cei din mediul rural (43%).

Pentru a reduce rata șomajului în rândul tinerilor absolvenți, cele mai eficiente măsuri ar trebui să includă îmbunătățirea colaborării între instituțiile de învățământ și angajatori (56%), orientarea tinerilor către domenii de studiu cu cerere pe piața muncii (53%), dezvoltarea unui număr mai mare de programe de stagii și internship-uri (44%) și oferirea de salarii mai atractive (43%).

În opinia majorității, guvernul este considerat principalul responsabil pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor absolvenți (42%), urmat de angajatori (18%), tinerii înșiși (10%) și instituțiile de învățământ (9%). De asemenea, 17% dintre respondenți cred că responsabilitatea este împărțită între toate aceste părți.