Iranul a anunțat luni că începe producerea uraniului îmbogățit cu o concentrație de cel puțin 4,5%, dincolo de limita autorizată de acordul nuclear internațional de la Viena, din 2015 (3,67%), și a prevenit țările europene cosemnatare ale acordului respectiv, care s-au declarat «preocupate» de decizia Teheranului, să se abțină de la orice reacție susceptibilă să învenineze situația. Agenția Internațională a Energiei Atomice (AIEA) a confirmat că Iranul a început producerea de uraniu îmbogățit la o concentrație mai mare decât cea autorizată de acordul de la Viena. Teheranul a avertizat, de asemenea, că va renunţa în continuare, la fiecare 60 de zile, și la alte angajamente luate prin acordul de la Viena, care-i îngrădeau activitatea în domeniul nuclear.
Iranul nu închide ușa revenirii la negocieri, pentru a preveni intrarea țării în faliment economic. Nu însă cu orice preţ.
Parisul a reacționat rapid și a anunțat că un consilier diplomatic al președintelui Emmanuel Macron se va afla marți și miercuri la Teheran pentru a găsi o cale de «dezescaladare» a crizei. Casa Albă a anunțat, și ea, că Donald Trump și Emmanuel Macron au purtat deja discuții privind evoluțiile îngrijorătoare în dosarul nuclear iranian și implicațiile asupra situației din Orientul Mijlociu. Parisul a cerut Teheranului să renunțe la orice fel de activități neconforme cu prevederile acordului nuclear internațional din 2015. Londra și Berlinul au chemat Iranul să revină asupra noilor măsuri «periculoase» în domeniul nuclear.
Anunțând reluarea operațiunilor de îmbogățire a uraniului dincolo de concentrația de 3,67% prevăzută în acordul de la Viena, Iranul, grav afectat de sancțiunile economice severe impuse de americani, nu închide însă ușa unor negocieri cu Statele Unite și cu europenii. «Vrem să purtăm discuții, dar nu cu orice preţ», au declarat oficialii iranieni în aceste zile. Din experiența războiului din Irak, Teheranul a ajuns la concluzia că este mai pragmatic să poarte negocieri înainte ca țara să fie totalmente distrusă de sancțiunile economice internaționale.
Negocieri înainte de a fi ruinat
Foarte rapid, duminică, secretarul de stat american Mike Pompeo a avertizat că noua măsură privind îmbogățirea uraniului conduce Iranul «la o și mai mare izolare internațională și la noi sancțiuni». «Sancțiunile economice impuse de Statele Unite Iranului au consecințe dramatice asupra economiei acestei țări. Teheranul, confirmă Pierre Razoux, un expert bine informat de la Institutul de cercetări strategice al Școlii militare IRSEM din Franța, înțelege că trebuie să accepte negocieri înainte de a fi în faliment. Numai că el dorește să revină la masa negocierilor «cu capul sus». Mai mult, subliniază expertul citat, «este necesar ca cei doi rivali să se pună de acord asupra metodei». Donald Trump dorește negocieri cu maximum de publicitate, în timp ce regimul de la Teheran dorește discreție și o cât mai redusă mediatizare.
Teheranul dorește totuși salvarea acordului nuclear din 2015
În ciuda criticilor ce-i sunt aduse, Teheranul afirmă că decizia sa de a renunţa progresiv la unele angajamente luate în 2015 nu vizează decât salvarea acordului nuclear iranian de la Viena. Încălcându-și angajamentele, Iranul se expune readucerii programului său nuclear în fața Consiliului de Securitate al ONU care are puterea de a restabili sancțiunile anterior suspendate. Europenii, China și Rusia încearcă să soluționeze actuala criză fără Consiliul de Securitate, caz în care, a avertizat Teheranul, acordul de la Viena «va fi mort». Oricare este soluția, spun experți din capitalele vechiului continent, europenii se tem de «costurile», consecințele acestei situații. Dacă are loc o escaladare a crizei, acordul din 2015 sare în aer, iar dacă tensiunea cu Statele Unite scade, întreprinderile americane vor fi cele care vor reveni în Iran.
