Potrivit BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research aproape două treimi dintre români susțin intervenția statului în achiziționarea operelor lui Constantin Brâncuși, cu scopul de a preveni înstrăinarea lor către colecții private sau alte țări. Pachetul despre opera lui Constantin Brâncuși a fost realizat în parteneriat cu Asociația Docuart în cadrul proiectului Festivalul Brâncuși Nocturn.
Lucrările lui Constantin Brâncuși
41.9% dintre cei chestionați susțin că nu au văzut nicio lucrare de Constantin Brâncuși în realitate, doar în cărți, albume, la TV sau online. 36.2% spun că au văzut o lucrare a artistului în realitate în România într-un muzeu sau expoziție la Târgu Jiu, 13.6% declară că nu își amintesc să fi văzut vreodată o lucrare de Brâncuși, iar 3.6% afirmă că au văzut o lucrare într-un muzeu sau expoziție din altă țară. 0.4% nu răspund.
Cele mai ridicate procente de respondenți care declară că nu au văzut în realitate nicio lucrare de Brâncuși, ci doar în cărți, albume, la TV sau online se înregistrează în rândul votanților AUR, persoanelor cu educație primară, locuitorilor din Capitală și din mediul rural.
Susțin că au văzut lucrările lui Brâncuși în România într-o proporție semnificativ mai mare decât media: votanții PNL și USR, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mare.
Votanții PSD, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural spun într-un procent mult mai ridicat decât media că nu își amintesc să fi văzut vreodată o lucrare de Brâncuși.
Votanții PNL, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București afirmă că au văzut o lucrare a lui Constantin Brâncuși într-un muzeu/expoziție din altă țară într-un procent semnificativ mai ridicat decât restul populației.
Achiziționarea lucrărilor lui Brâncuși de către stat
65.6% dintre români consideră că statul român ar trebui să cumpere lucrările lui Brâncuși, ca acestea să nu ajungă în alte țări sau în colecții private, chiar dacă prețurile sunt de zeci de milioane de euro. 25.6% nu sunt de acord cu această afirmație, iar 8.9% nu știu sau nu răspund.
Cred că ar trebui ca statul român să cumpere lucrările lui Brâncuși într-o proporție semnificativ mai mare decât media: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Votanții PNL și USR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și angajații din sectorul privat reprezintă categoriile socio-demografice în rândul cărora se înregistrează procente mult peste medie de respondenți care resping o asemenea idee.
Ce fel de artist este Constantin Brâncuși
67.7% dintre cei intervievați cred că Brâncuși este un artist român, 22.6% îl recunosc ca fiind un artist universal, iar 1.4% consideră că este un artist francez. Ponderea non-răspunsurilor este de 8.3%.
Susțin că Brâncuși este un artist român într-o proporție mult mai mai mare decât media: votanții PSD și persoanele de peste 60 de ani. În rândul votanților PNL și USR, al persoanelor cu educație superioară și al locuitorilor din București se înregistrează procentele cele mai ridicate față de medie de respondenți care sunt de părere că Brâncuși este un artist universal.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Datele indică faptul că Brâncuși ocupă un loc solid în patrimoniul simbolic al societății românești, fiind perceput nu doar ca un reper cultural, ci și ca un element definitoriu al identității naționale. Susținerea largă pentru implicarea statului în păstrarea operei sale în patrimoniul național arată că românii atribuie valorii culturale o dimensiune strategică, depășind logica strict financiară și tratând cultura drept o resursă de prestigiu și continuitate națională. În același timp, faptul că Brâncuși este asociat predominant cu identitatea românească, fără a-i fi negată consacrarea internațională, sugerează existența unei forme mature de patriotism cultural, în care afirmarea rădăcinilor naționale este compatibilă cu recunoașterea valorii universale. Rezultatele conturează imaginea unei societăți care vede în marile personalități culturale repere de identitate colectivă și instrumente esențiale de afirmare a României în lume”.
