Emmanuel Macron și Marine Le Pen, finaliștii primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale franceze, s-au înfruntat miercuri seară, în cadrul tradiționalei dezbateri televizate – de fapt unica – de dinaintea celui de-al doilea tur ce are loc duminică, 24 aprilie. Sunt unanime opiniile analiștilor politici francezi, ale presei scrise și audiovizuale că, spre deosebire de confruntarea lor de acum cinci ani, cea de miercuri seară a fost mult mai ”elegantă”, tonul ambilor interlocutori fiind politicos, presărat cu amabilități. Chiar dacă la teme sensibile aflate în discuție s-a mai ”trecut pragul”. Marine Le Pen, spune analistul de la Radio France Internationale, a învățat din erorile comise la confruntarea de acum cinci ani și de data aceasta a venit mai destinsă și mai bine pregătită la temele în discuție. Aici nu a reușit, deoarece baza de la care dna Le Pen a pornit și desfășurat dezbaterea era doctrina partidului său de extremă dreapta, Renaissance Nationale, antieuropean, xenofob, rasist. Emmanuel Macron a venit la dezbatere cu intenția de a-i combate dnei Le Pen pozițiile total diferite și în mare parte neacceptate de el, de alegătorii francezi și nici de partenerii Franței din Uniunea Europeană confruntați în acest moment cu un context european și internațional extrem de complicat.
Din conţinutul dezbaterilor
Subiectele aflate pe agenda dezbaterii au fost decise de comun acord de moderatorii emisiunii, doi cunoscuți jurnaliști de la TF1 și TF2. Au inclus probleme referitoare la puterea de cumpărare a francezilor, cu accent pe măsuri vizând oprirea creșterii prețurilor, în primul rând la energie, la politica internațională a Franței, la viitorul Uniunii Europene, la educație, sistemul de sănătate, la securitatea francezilor și migrație, sau la urgența măsurilor legate de schimbările climatice pe planetă. Rețin atenția subiectele referitore la politica internațională a Franței, în jurul cărora discuțiile au fost mai aprinse.
Direct și pe un ton sever, Emmanuel Macron a acuzat-o pe contracandidata sa că este legată, că chiar depinde de Rusia, de Vladimir Putin, influențându-i poziţia față de criza ucraineană. Argumentul lui Macron a fost un colosal împrumut (10 milioane euro) contractat de Marine Le Pen pentru partidul ei de la o bancă ruso-cehească controlată de fapt de Kremlin. În plus, operațiunea financiară avea loc pe fondul anexării ilegale a Crimeei de către Rusia. Suma respectivă, i-a mai reamintit Macron dnei Le Pen, nu a fost returnată nici până acum, ea devenind astfel datoare față de Kremlin. Replica dnei Le Pen a fost imediată, dar fără efect: i-a reproșat lui Macron fastul cu care l-a primit la Paris pe Vladimir Putin și apoi la reședința prezidențială de vară de la Fortul Bregançon. Nu a avut efect reproșul, deoarece Putin a efectuat vizitele respective ca șef de guvern și ca șef de stat. În discuția privitoare la dosarul ucrainean, Emmanuel Macron a subliniat că, de la început, Franța și el ca președinte s-au situat în favoarea ajutorării Ucrainei cu echipamente militare, în dorința de a sprijini Kievul să nu fie învins de invadatorii ruși. În schimb, Marine Le Pen a precizat că aprobă ”solidaritatea și compasiunea cu poporul ucrainean”, este în favoarea acordării ”unui ajutor financiar, material și pentru apărare”, însă se opune față de sancțiunile asupra petrolului și gazelor ruse… ”Susțin o Ucraină liberă care nu este supusă nici Statelor Unite, nici Uniunii Europene și nici Rusiei”, a spus Marine Le Pen.
În privința apartenenței la Uniunea Europeană, cei doi candidați au avut un schimb la fel de aprins de opinii. Emmanuel Macron a acuzat-o pe Marine le Pen că ”minte” susținând că ”niciodată conducătorii francezi nu apără interesele francezilor”. Marine Le Pen nu este de acord cu conceptul conform căruia ”Europa este tot sau nimic”. Ea dorește să rămână în Uniunea Europeană, dar într-una ”profund modificată, care să evolueze către o alianță europeană a națiunilor”. A subliniat că există o serie de politici ale Uniunii Europene cu care nu este de acord. În context, ea a menționat spre exemplu faptul că s-au multiplicat acordurile de liber-schimb conform cărora sunt vândute în Franța automobile germane, carne de pui braziliană sau carne de vacă canadiană. Europa, i-a răspuns Macron, ”este o coproprietate și nu poți decide singur să-i refaci fațada”.
Securitatea şi imigraţia au fost două teme abordate spre sfârşitul emisiunii. Subiecte de predilecţie pentru Marine Le Pen, ea a folosit și acest prilej pentru a denunţa ”imigraţia anarhică şi masivă”cu care ar fi confruntată Franţa, expunerea la pericole a polițiștilor, precum și laxismul Justiției. Emmanuel Macron i-a reamintit adversarei sale că în timpul mandatului său ”au fost create 10.000 de posturi de poliţişti şi jandarmi”.
Laicitatea, chestiune specifică Franţei, le-a dat ocazia celor doi pretendenţi la preşedinţia ţării să-şi reafirme poziţiile opuse. Marine Le Pen vrea ”să interzică vălul islamic în absolut tot spaţiul public” pentru a combate islamismul. Emmanuel Macron a estimat că acest lucru ar provoca ”un război civil” și ar compromite toleranța cu care s-a mândrit întotdeauna Franța.
În concluzia dezbaterii de aproape trei ore, cei doi contracandidaţi au luat o ultimă dată cuvântul. Emmanuel Macron a estimat astfel că finala prezidenţială de duminică 24 aprilie va fi ”un referendum pro sau contra Uniunii Europene, pro sau contra unei ambiţii ecologice, pro sau contra laicităţii şi fraternităţii”. Marine Le Pen a lansat un apel la ”bunul simţ pentr ua-i împiedica pe prădătorii de sus, cei care ne fură bijuteriile naţionale şi fac optimizare fiscală, şi pe prădătorii de jos, adică delincvenţii şi criminalii care îi hărţuiesc şi le fac viaţa grea oamenilor de rând”.