Duminică, 14 mai, alegătorii turci sunt chemați la urne pentru a-și alege președintele și deputații. La alegerile prezidențiale, trei candidați sunt angajați în competiție, dar doar doi sunt favoriți: conservatorul naționalist Recep Tayyip Erdogan, de 20 de ani la conducere, și social-democratul Kemal Kilicdaroglu, liderul unei coaliții heteroclite unite. Criza economică ce lovește în prezent Turcia, dar și seismele ucigașe din 6 februarie s-au aflat în centrul dezbaterilor din campania electorală. Trebuie subliniat faptul că, pentru prima oară, ”victoria personală a lui Erdogan nu este asigurată”, susține cunoscutul politolog turc Ahmet Insel. Dacă Kemal Kilicdaroglu va fi ales președinte, el promite un viraj democratic, în ruptură cu deriva autoritară a lui Erdogan. Kilicdaroglu dorește, între altele, revenirea la un sistem parlamentar și la calmarea relațiilor cu importanta minoritate kurdă, persecutată de guvernul lui Erdogan, precum și cu Uniunea Europeană.
Alegeri esențiale pentru Europa
Duminică, confruntat cu o opoziție unită, destinul lui Recep Tayyip Erdogan se joacă, în fine, la urne, după 20 de ani de dictatură și rezultatul scrutinului, atât prezidențial cât și cel legislativ, ar putea avea o mare incidență asupra politicii internaționale. Cu doar o zi înaintea acestui scrutin decisiv pentru Erdogan, comentau din Istanbul corespondenți ai posturilor franceze de televiziune, realegerea sau înfrângerea președintelui turc actual ”este o miză pe scena internațională”. Cine este Erdogan? ”Erdogan – un mediator de neocolit. El vinde drone Kievului, dar în același timp discută cu Vladimir Putin. Erdogan este cel care a negociat acordul cerealier care să permită exporturile ucrainene de grâne”, reamintesc trimișii presei străine din aceste zile în Turcia.
Apare, inevitabil, întrebarea: Se va apropia Erdogan – dacă va fi reales președinte – de Europa sau își va întări autoritatea? Deși este ”indispensabil”, el ”nu este întotdeauna 100% fiabil ca aliat”, subliniază Agnes Vahramian de la FranceInfo. Turcia, reamintește jurnalista, este membră a NATO, dar a blocat aderarea Finlandei și a Suediei în Alianța Atlantică. Tot Erdogan a șantajat Europa amenințând-o că va permite revărsarea spre Vest a celor trei milioane de migranți sirieni aflați pe teritoriul Turciei.
Din dezbaterile aprinse ce au avut loc în campania electorală s-a desprins de asemenea ideea că, în cazul victoriei alianței opoziției, aceasta promite mai multă claritate în relațiile cu NATO, mai multă distanță de Moscova și relansarea discuțiilor cu Europa în vederea integrării în Uniunea Europeană, de care unele țări membre ale Uniunii, între care Franța sau Germania, nici nu au vrut să audă în ultimii ani. Dacă însă învinge Erdogan, susține jurnalista de la FranceInfo, capitalele occidentale ”se tem că el și-ar putea întări și mai mult puterea autoritară, îndepărtând Turcia de democrații”.
Ce se așteaptă de la alegerile legislative ce au loc concomitent cu cele prezidențiale
Trei principale forțe politice își dispută cele 600 locuri în parlamentul turc: Alianța națiunii, condusă de Kemal Kilicdralogu, Alianța republicii, condusă de Erdogan și partidul kurd HDP. Coaliția în jurul lui Erdogan sau a lui Kilicdralogu, spune analistul turc Ahmet Insel, nu va obține probabil majoritatea absolută. Într-o altă analiză realizată de institutul Polipro, care face media a trei anchete de opinie, alianța lui Kilicdralogu este creditată cu 40,5% din intențiile de vot, iar a lui Erdogan cu 41%. Partidul pro-kurd HDP are șanse să obțină 10,3% din sufragii, despre care se spune că ar fi gata să ofere voturi Alianței lui Kilicdralogu în Parlament.
