E demonstrat statistic

Este limpede că omenirea nu s-a mai confruntat cu o epidemie de asemenea proporţii – practic, cu o pandemie – din anii 1918 şi următorii, când gripa spaniolă (care, în pofida denumirii, nu a avut focarul iniţial în Spania) a făcut ravagii pe întreg mapamondul.
Şi ceva mă face să cred că, în pofida situaţiei grave şi a numărului mare de victime, umanitatea va merge înainte. Acum, ca şi atunci.
Măsurile luate au şi ele importanţa lor (să nu uităm că, totuşi, în România, până în prezent, nu avem o situaţie atât de gravă cum s-a înregistrat anterior în Spania sau în Italia, de exemplu), iar, pe de altă parte, chiar şi Marea epidemie de ciumă din secolul al XIV-lea (cunoscută sub numele terifiant de Moartea Neagră), care a fost cât pe-aci să decime populaţia globului, a avut un sfârşit.
Nu ştim dacă epidemia COVID-19 se va opri la fel de brusc precum a început (cu pesta aşa s-a întâmplat, din motive care nu au fost total elucidate). Dar la un moment dat viaţa îşi va relua cursul normal, fiindcă aşa s-a întâmplat mereu în istorie.
Nu are rost să intrăm nici în aprofundarea teoriilor conspiraţiei – în fond se poate spune orice, că cineva a lansat virusul sau că altcineva exagerează datele -, important este să mergem înainte, pe cât posibil cu cât mai puţine pierderi.
Dar ne dăm lesne seama că şocul economic este uriaş (nu cred că se putea imagina un scenariu care să aibă atât de grave şi de îndelungate repercusiuni asupra mai multor sectoare de activitate). Şi mai realizăm că este ca un fel de ruletă rusească – în timp ce zborurile cu avionul, segmentul HoReCa, turismul au fost cel mai grav afectate, industria farma, de exemplu, are numai de câştigat, mai ales dacă, în timp, se va şi produce un vaccin eficient (subiectul ar putea fi prilej de alte speculaţii, dar nu acesta este rostul rândurilor de faţă), ca şi supermarketurile şi chiar magazinele mai mici, care au fost luate cu asalt în această perioadă în care populaţia a căutat, în primul rând, să se aprovizioneze cu cele necesare.
Însă ceea ce frizează cu adevărat absurdul sunt unele studii (nu spun că toate) şi statistici.
Am citit zeci de comunicate în care eram anunţaţi, de exemplu, că ”statisticile arată că, în perioada pandemiei, românii şi-au schimbat obiceiurile, comandând mai mult mâncare online, făcând în general mai multe achiziţii sau plăţi online, evitând contactul fizic”, sau ”şi-au reprogramat vacanţele, optând pentru sejururi în ţară în detrimentul celor în străinătate”, ori ”au accesat în proporţie mult mai mare site-urile cu conţinut video, inclusiv cele care oferă spre vizionare filme”, ”lucrând preponderent de la domiciliu, intenţionează să prelungească acest obicei” ş.a.m.d.
Chiar este nevoie de studii pentru asta?
Mie îmi sună cam în felul următor: ”statisticile arată că, după două săptămâni de ploi neîntrerupte, au crescut simţitor vânzările de pelerine şi umbrele”, sau ”un studiu arată că echipele de hochei înscriu mai des când joacă în 5 contra 3 sau 5 contra 4 decât atunci când se află la egalitate numerică”, ori, ca să o spun şi mai direct, studiile şi statisticile arată că, atunci când eşti obligat să faci un lucru, chiar îl faci!
Este însă un aspect peste care trebuie trecut, mai ales că de multe ori aceste date anunţă un lucru sau altul şi în funcţie de interesele momentului.
Merită să lăsăm la o parte lucrurile inutile, să nu ne bucurăm prea devreme (pentru a nu păţi ca în turneul de tenis din Serbia şi Croaţia), dar nici să nu dramatizăm inutil, anunţând sfârşitul.
Fiindcă viaţa, cu bune şi rele, merge mai departe.
E demonstrat statistic.