Studiu Salvați Copiii România
Dintre copiii români care au beneficiat de educație digitală, 41% au înregistrat progrese importante în alfabetizare digitală și gândire critică, iar 37,7% au putut identifica pericolele online și au știut să se protejeze
Salvați Copiii România și Fundația Vodafone premiază 10 cadre didactice și 9 ambasadori adolescenți ai inițiativei „Starea de bine digitală a copiilor din România”
Pentru generațiile de astăzi de copii și adolescenți, internetul nu mai este un spațiu separat de viața reală, devenind locul în care ei învață, se joacă și își construiesc relațiile, jumătate dintre copii fiind conectați online 6 ore pe zi. Această realitate ar trebui să concentreze atenția tuturor, părinți, cadre didactice și autorități, în direcția asigurării accesului la educație digitală încă din primii ani de școală. Inițiativa „Starea de bine digitală a copiilor din România”, dezvoltată de Fundația Vodafone și Salvați Copiii România, a răspuns acestei nevoi esențiale printr-un model educațional care îmbină tehnologia responsabilă cu protecția drepturilor copilului, de care au beneficiat 21.810 de elevi din întreaga țară. Rezultatele au constat în progrese importante în alfabetizarea digitală și gândirea critică pentru 41% dintre copii și capacitatea de a recunoaște pericolele online și metodele de protecție pentru 37%. În acest program, 10 cadre didactice care au derulat activități educaționale de creștere a siguranței și bunăstării digitale a copiilor și 9 ambasadori adolescenți ai inițiativei vor fi premiați astăzi pentru implicarea lor.
Într-un context în care copiii folosesc aproape universal rețelele sociale, inclusiv la vârste foarte mici, iar o parte semnificativă dintre ei navighează online fără limite clare, educația digitală nu mai poate fi privită ca o activitate opțională. Datele Salvați Copiii arată că peste o treime dintre copiii de 12–14 ani au profiluri publice pe rețelele sociale, aproape jumătate dintre copii au fost contactați online de persoane necunoscute, 60% au asistat la cyberbullying, iar 68% au văzut conținut nepotrivit sau înfricoșător. Cel mai îngrijorător este însă faptul că doar 5% dintre copii cer sprijinul unui adult atunci când se confruntă cu situații dificile online, semn că, lăsați singuri în fața acestor riscuri, cei mai mulți aleg să nu facă nimic.
Tocmai de aceea, răspunsul nu poate fi nici expunerea necontrolată, nici interdicția care îi izolează de lumea online și de prieteni. Dreptul copilului la informare și dreptul copilului la protecție se condiționează reciproc. Copiii trebuie să aibă acces la mediul digital, dar într-un cadru care le respectă vârsta, vulnerabilitățile, autonomia progresivă și nevoia de siguranță.
„Un copil are, în egală măsură, dreptul să fie informat și dreptul să fie protejat, iar cele două nu pot fi despărțite. Profesorii și adolescenții pe care îi premiem astăzi au înțeles acest lucru și au ales să stea alături de copii în spațiul digital, nu să îi lase singuri acolo. Ei demonstrează că schimbarea reală începe în clasă, prin oameni care își asumă responsabilitatea.” declară Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv, Salvați Copiii România.
Salvați Copiii și Fundația Vodafone – un parteneriat în care dreptul la informare și dreptul la protecție se susțin reciproc
Copiii au nevoie de adulți pregătiți, de profesori care pot discuta cu ei despre algoritmi, confidențialitate, identitate digitală, cyberbullying, consimțământ și presiune socială online, dar și de spații în care vocea lor să fie ascultată. În această direcție, programul Ora de Net, dezvoltat și coordonat de Salvați Copiii România din anul 2008, reprezintă unul dintre cele mai importante repere naționale în domeniul siguranței copiilor pe Internet, prin resurse educaționale, activități pentru copii, părinți și profesori și linia de raportare esc_ABUZ.
Inițiativa „Starea de bine digitală a copiilor din România”, dezvoltată de Fundația Vodafone și Salvați Copiii România, completează această experiență printr-un model educațional care aduce laolaltă tehnologia responsabilă, protecția drepturilor copilului și participarea adolescenților. În perioada septembrie 2025 – iunie 2026, această inițiativă a urmărit derularea unei intervenții naționale axate pe starea de bine digitală și utilizarea responsabilă a tehnologiei în rândul copiilor și adolescenților, iar în cazul majorității indicatorilor, țintele asumate prin contract au fost depășite considerabil. Activitățile de conștientizare au ajuns la 21.810 de elevi, de aproape trei ori mai mulți decât cei estimați inițial, dintre care 9.945 cu vârste între 9 și 12 ani și 11.865 între 13 și 16 ani. Proiectul a monitorizat distinct și un grup de 210 copii din medii vulnerabile. În rețeaua națională Ora de Net s-au integrat 877 de profesori, față de o țintă de 450, iar numărul adolescenților formați ca Ambasadori ai programului a ajuns la 72.
La fel de importantă, componenta de formare și evaluare a cuprins 3.931 de cadre didactice, de peste șase ori mai multe decât obiectivul stabilit prin program, ceea ce reflectă interesul majorității corpului de profesori de a beneficia de această formă de pregătire.
Dincolo de cifre, programul a inclus 11 webinare tematice, inclusiv în parteneriat cu Casele Corpului Didactic din București și Brașov, formarea a 10 formatori din localități precum București, Petrila, Iași, Târgu Mureș, Constanța, Târgoviște și Brașov, precum și seminarul de referință „Starea de bine digitală a copiilor din România”, găzduit de Conacul Golescu Grant în octombrie 2025. Concursul Național organizat în cadrul inițiativei a atras 630 de înscrieri ale profesorilor, din care au fost desemnați cei zece câștigători premiați astăzi.
„Astăzi nu celebrăm doar un proiect, ci o schimbare concretă în modul în care copiii din România înțeleg și folosesc mediul digital. Pentru că, în realitate, copiii nu mai „intră” în online – ei trăiesc deja acolo. De aceea, esențial nu este dacă folosesc tehnologia, ci cât de pregătiți sunt să o utilizeze cu discernământ, sens și echilibru. Rezultatele de astăzi ne confirmă că un parteneriat între tehnologie și drepturile copilului produce schimbări reale.” Angela Galeța, Director, Fundația Vodafone.
Evenimentul de premiere organizat astăzi la Conacul Golescu Grant, cu sprijinul DGASPC Sector 6 București, are drept scop recunoașterea publică a cadrelor didactice care au desfășurat activități educaționale în cadrul inițiativei și împărtășirea bunelor practici în formarea competențelor digitale ale elevilor. De asemenea, această gală de premiere include și exprimarea aprecierii noastre pentru Ambasadorii programului Ora de Net, adolescenți voluntari implicați activ și pasionați să transmită altor copii din competențele și încrederea lor în folosirea în siguranță și relevantă a Internetului. Programul galei include o prezentare a inițiativei, o discuție despre utilizarea responsabilă a tehnologiei în educație și o ceremonie dedicată profesorilor premiați și ambasadorilor adolescenți.
Raportul de monitorizare SMILE a impactului activităților de formare în rândul cadrelor didactice
Rezultatele programului au fost măsurate cu ajutorul instrumentului de monitorizare SMILE, dezvoltat de Save the Children și Fundația Vodafone și aplicat, în această primă etapă, în România și Spania, pe baza unor chestionare identice administrate elevilor și profesorilor înainte și după intervenție. Comparația dintre cei aproape 2.400 de elevi chestionați inițial și cei 730 de elevi chestionați după program, la care se adaugă chestionarul armonizat și aplicat cadrelor didactice beneficiare ale formării, oferă o radiografie nuanțată, în care copiii români ies în evidență prin câteva avantaje clare, dar și prin câteva vulnerabilități ce vor fi avute în vedere în cea de-a doua fază a programului.
Trebuie menționat faptul că toate aceste progrese au fost obținute în primul ciclu de implementare. Măsurarea a avut loc după ce doar o parte dintre lecțiile programului fuseseră livrate, ceea ce face rezultatele să fie cu atât mai promițătoare pentru viitorul an școlar.
Rezultate de impact în rândul copiilor români:
- La alfabetizare digitală și gândire critică online, copiii români îi depășesc pe cei spanioli. 41% dintre ei au atins un nivel ridicat, față de 33,4% în Spania, iar progresul a fost și el mai mare (+13,9 puncte procentuale, comparativ cu +9,6 în Spania).
- Cea mai puternică evoluție pentru copiii români apare la reziliența digitală. Ponderea copiilor aflați la nivel ridicat a crescut de la 27,3% la 37,7%, adică un plus de 10,4 puncte procentuale, comparativ cu 39% în Spania. Această apropiere este importantă, pentru că reziliența digitală descrie capacitatea copilului de a face față presiunilor, riscurilor și situațiilor neplăcute din mediul online.
- Înțelegerea modului în care funcționează algoritmii a crescut semnificativ. Ponderea copiilor care înțeleg cum le sunt recomandate conținuturile de aplicații și site-uri a urcat de la 47,1% la 57,8% (+10,7 puncte procentuale).
- Elevele din România au înregistrat rezultate foarte bune la comportamente online sigure și pozitive. Ponderea celor aflate la nivel ridicat a crescut de la 57,1% la 64% (față de băieți – 49,7%), aproape identic cu nivelul final al fetelor din Spania, 64,15%. La alfabetizare digitală și gândire critică, din nou fetele din România au ajuns la 44% nivel ridicat (față de băieți – 36,3%), peste nivelul fetelor din Spania, de 29,81%. Această evoluție arată că intervențiile educaționale care răspund în mod adecvat provocărilor din prezent pot reduce rapid diferențele de competențe digitale.
„Când am devenit ambasador, am crezut că o să le explic altor copii ce e periculos online. Am descoperit însă că cei de vârsta mea nu au nevoie de încă un adult care le spune ce să nu facă, ci de cineva care îi ascultă. Despre lucrurile pe care le vedem pe internet ne e mai ușor să vorbim între noi, iar asta chiar ajută.” David Cernat, Ambasador al inițiativei „Starea de bine digitală a copiilor din România”.
Semnale de îngrijorare referitoare la îmbunătățirea competențelor digitale în rândul copiilor
- Schimbarea comportamentelor online este mai lentă decât acumularea de cunoștințe. În România, comportamentele online sigure și pozitive au crescut cu doar 3 puncte procentuale, în timp ce alfabetizarea digitală și reziliența au avut creșteri mult mai mari. Copiii pot înțelege riscurile cu ușurință, însă schimbarea comportamentelor online e mai dificil de obținut în câteva luni. Datele indică o ușoară polarizare între copiii afectați de vulnerabilități socio-economice și ceilalți copii, pe care programul trebuie să o adreseze printr-o componentă mai intensă și mai practică.
- Elevii români înregistrează un scor mai mic la înțelegerea algoritmilor. Ei au ajuns la 57,8%, în timp ce copiii spanioli au atins 81,4%. Diferența arată nevoia de a lucra mai mult pe mecanismele invizibile ale platformelor: recomandări automate, captarea atenției, conținut personalizat, reacții imediate la notificări, menținerea setărilor pe default și presiunea de a rămâne conectat.
- Băieții români rămân un grup care are nevoie de intervenții mai bine adaptate. La comportamente online sigure, ponderea băieților aflați la nivel ridicat a scăzut de la 52,4% la 49,7%, iar categoria nivel „foarte scăzut” de înțelegere și adaptare a comportamentelor online a crescut de la 4,4% la 9,4%. De asemenea, atât la alfabetizare digitală cât și la reziliență digitală, segmentul băieților aflați la nivel „foarte scăzut” a crescut.
Ce arată datele despre cadrele didactice?
- Rezultatele profesorilor din România sunt deosebit de încurajatoare. 78,26% dintre cadrele didactice din România au raportat niveluri ridicate de încredere în predarea temelor de alfabetizare digitală și siguranță online, în creștere cu 28,3 puncte procentuale față de etapa inițială. Prin comparație, în Spania, 30,5% dintre profesori au raportat niveluri ridicate de încredere, în creștere cu 12,4 puncte procentuale.
- Profesorii români au semnalat, de asemenea, o creștere substanțială a competențelor digitale ale elevilor, așa cum le observă la clasă: ponderea copiilor percepuți ca având nivel ridicat de abilități și cunoștințe digitale a crescut de la 29,7% la 78,3%. În Spania, indicatorul a crescut de la 3,9% la 11,9%.
Aceste date arată că profesorii pot deveni un factor decisiv de protecție digitală atunci când primesc resurse, formare și instrumente adecvate. Remarcăm, de asemenea, că percepția profesorilor români (78,3% dintre copii la nivel ridicat) este sensibil mai optimistă decât felul în care se evaluează copiii înșiși (între 37,7% și 58%, în funcție de dimensiune). Putem presupune că există o supraestimare din partea adulților, iar acest lucru întărește ideea că trebuie păstrată ori amplificată vocea copiilor în procesul de măsurare a impactului, exact rolul pe care îl au ambasadorii adolescenți.
În continuare, inițiativa va fi extinsă și adaptată pentru anul viitor școlar prin introducerea unor conținuturi noi, relevante pentru provocările actuale ale copiilor în mediul digital. Activitățile vor aborda teme precum echilibrul în utilizarea tehnologiei, siguranța online, presiunea social media și impactul noilor tehnologii, susținând dezvoltarea unor comportamente responsabile și conștiente în rândul elevilor.
