În condițiile în care sistemul public de sănătate înregistrează la ora actuală un deficit de personal de peste 40.000 de angajați iar salariile reale ale angajaților din sănătate au scăzut cu peste 30%, Guvernul intenționează să adopte o Ordonanță de Urgență prin care ar bloca angajările (inclusiv cele din sectorul public de sănătate) și posibilitatea creșterii salariilor.
Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită Guvernului să excepteze sectorul sanitar de la cele două măsuri intenționate prin Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare: blocarea angajărilor și blocarea creșterilor salariale. Atenționăm Guvernul că adoptarea acestor măsuri ar constitui rețeta sigură pentru relansarea la nivelul maxim a migrației profesioniștilor din sectorul public de sănătate.
Pentru corecta înțelegere din partea publicului și, mai ales, a politicienilor, a impactului explicăm sintetic consecințele adoptării acestor măsuri:
1. Blocarea angajărilor
Adoptarea prin OUG a măsurii de blocare a angajărilor ar avea drept efect lipsirea spitalelor publice de personalul necesar.
Pe datele rezultate din raportările spitalelor publice deficitul de personal este la ora actuală de 18,28%, acesta echivalând cu lipsa a cca. 40658 de angajați. Deficitul de personal este chiar mai mare decât la începutul pandemiei, în anul 2019 acesta fiind de 17,74%. Foarte grav este că în unele cazuri deficitul de personal indică de fapt că numărul de angajați este sub normativul minim de personal.
Ponderea deficitului de personal este unul dintre indicatorii măsurii în care sunt afectate atât calitatea serviciilor medicale acordate pacienților, cât și calitatea vieții profesionale a angajaților, experiența unei intervenții similare petrecută în perioada 2009-2015 oferindu-ne o lecție importantă.
În cazul angajaților deficitul de personal determină o creștere suplimentară a sarcinilor de serviciu pentru angajații existenți, contribuind la epuizarea profesională.
Deficitul actual de personal a determinat deja imposibilitatea luării zilelor libere și a efectuării concediului de odihnă în cazul multor angajați, blocarea posturilor urmând să accentueze dramatic acest fenomen. Este relevant și faptul că în multe cazuri angajații nu și-au efectuat nici măcar zile de CO din perioada pandemiei (când a fost suspendată obligativitatea acordării acestora).
Supraîncărcarea cu sarcini de serviciu și imposibilitatea recuperării capacității de muncă prin intermediul zilelor libere și a celor de concediu, determină epuizarea profesională, aceasta fiind una dintre cauzele esențiale ale migrației.
2. Blocarea creșterilor salariale
O măsură ce s-a dovedit foarte eficientă în combaterea migrației profesioniștilor din sănătate s-a dovedit a fi creșterile salariale din perioada 2015-2018 pentru personalul medical.
Problema este că eficiența acestei măsuri a fost însă continuu erodată de inflație, aceasta determinând o scădere continuă a salariilor reale (a puterii de cumpărare a salariilor). În condițiile în care nivelul cumulat al inflației din anul 2018 până în prezent este de cel puțin 30%, personalul din sănătate a suferit o reducere proporțională a salariilor reale. Consecințele sunt unele semnificative, blocarea creșterilor salariale riscând să le accentueze în mod dramatic.
Conștientizând aceste riscuri și ținând cont de condiționările existente în PNRR, Federația „Solidaritatea Sanitară” a solicitat anterior Ministerului Sănătății elaborarea unui proiect de lege a salarizării pentru angajații din sănătate care să rezolve problema reducerii salariilor reale și să crească gradul de echitate al salarizării. În consecință, la nivelul Ministerului Sănătății un grup de experți guvernamentali, împreună cu cei ai partenerilor sociali reprezentativi la nivel de sector Sănătate, au elaborat un proiect de lege a salarizării care constituie soluția corectă de rezolvare a acestor probleme.
În concluzie, creșterile salariale alături de reducerea deficitului de personal au constituit cele două categorii de intervenții care și-au dovedit eficiența în lupta împotriva migrației, reducând în mod semnificativ valul plecării profesioniștilor din sănătate.
În condițiile în care cererea de personal medical (factorii de tip pull ai migrației) a devenit tot mai mare, actualul guvern intenționează să adopte o Ordonanță de urgență prin care ar anula exact măsurile strategice esențiale care au oferit avantajul competitiv al României, acest act normativ urmând să determine accentuarea scăderii salariilor reale și epuizarea personalului din spitale publice (prin supraîncărcarea cu sarcini de serviciu din cauza deficitului de personal). Aceste consecințe sunt suficiente pentru a justifica greva împotriva politicii sociale şi economice a Guvernului.
Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită Guvernului ca blocarea angajărilor să nu fie aplicabilă sectorului public de sănătate. Suplimentar, solicităm adoptarea și aplicarea proiectului de lege a salarizării privind angajații din sănătate, elaborat împreună cu partenerii sociali, având în vedere că acest proiect ar permite unele creșteri ale salariilor reale, unele dintre ele urmând să fie făcute pe baza unor surse extra-bugetare (veniturile spitalelor).
