Criza provocată de Coronavirus are efecte dăunătoare procesului educaţional, acesta fiind întrerupt pentru o perioadă considerabilă de timp.
La momentul actual, se preconizează că şcolile îşi vor relua programul obişnuit după vacanţa de Paşte, la data estimativă 21 aprilie, însă acest lucru va depinde exclusiv de evoluţia cazurilor de Coronavirus depistate pe teritoriul ţării noastre.
În acest sens, sistemul educaţional, blocat timp de cel puţin 4 săptămâni, care va necesita recuperare, trebuie să răspundă nevoilor şi intereselor elevilor din România, astfel încât întreaga situaţie să fie gestionată cu calm şi responsabilitate de către autorităţile competente.
În urma consultării elevilor din România, Consiliul Naţional al Elevilor emite următoarele propuneri:
Anul şcolar nu trebuie îngheţat, iar amânarea examenelor naţionale trebuie evitată
Îngheţarea anului şcolar nu reprezintă o soluţie benefică niciunui actor implicat în sistemul educaţional, iar pentru a garanta coerenţa actului instructiv-educativ, este necesară conservarea acestei coerenţe, prin măsurile detaliate mai jos.
De asemenea, amânarea examenelor naţionale ar fi o măsură ce ar aduce cu sine o serie de dezavantaje pentru elevi: impune o posibilitate ca elevii care nu vor mai avea ocazia de a susţine examenele naţionale în a doua sesiune să nu mai aibă opţiune de a urma cursurile unui liceu, dublată de lipsa consilierii vocaţionale şi profesionale a elevilor, iar viitorii absolvenţi de liceu se vor afla în situaţia de a nu mai putea opta pentru continuarea studiilor într-o instituţie de învăţământ superior.
Elevii din România îşi doresc ca structura anului şcolar să nu fie modificată, însă sănătatea trebuie prioritizată, iar actorii din educaţie trebuie să manifeste solidaritate şi înţelegere în aceste vremuri de criză.
Emiterea unui ordin de ministru prin care să fie anulată prevederea care instituie un număr minim de note care trebuie obţinute de fiecare elev/disciplină de studiu
Conform articolului 118, alin. (4) din Regulamentul-cadru privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar din România (ROFUIP), elevii trebuie să obţină, la fiecare disciplină de studiu, un număr minim de note care se calculează astfel: numărul de ore/săptămână studiate în cadrul acelei discipline + 1.
Regăsindu-ne într-o situaţie de criză la nivel naţional, care nu permite implementarea unor astfel de reguli şi pentru a evita presiunea pusă inutil pe beneficiarii direcţi ai educaţiei, CNE solicită Ministerului Educaţiei şi Cercetării emiterea unui ordin de ministru prin care această prevedere să fie anulată.
În momentul în care elevii se vor întoarce la şcoală, aceştia trebuie să se concentreze pe dezvoltarea unor conţinuturi necesare în raport cu anumite competenţe reglementate la nivel naţional, nu să adopte fenomenul fuga după note, care şi-a demonstrat ineficienţa şi a dus la o scădere a calităţii în sistemul educaţional.
Eficacitatea cursurilor online trebuie monitorizată riguros de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Sistemul educaţional este unul rezistent la schimbare, şi deşi ne putem mândri cu faptul că profesorii şi elevii fac eforturi pentru a transpune actul educaţional în spaţiul virtual, această transpunere se realizează fără o strategie şi un plan de acţiune corelat cu nevoile elevilor, fără a se valorifica principiul egalităţii de şanse şi fără un plan de măsuri concret pentru a garanta accesul tuturor copiilor la cursurile online.
În acest sens, Ministerul Educaţiei şi Cercetării are obligaţia de a monitoriza riguros modul în care se realizează aceste cursuri şi de a cuantifica gradul de participare a elevilor în cadrul acestor sesiuni.
Recuperarea cursurilor trebuie realizată şi fizic, prioritare fiind disciplinele la care se vor susţine probe în cadrul examenelor naţionale şi discipline specifice profilului
Întrucât recuperarea orelor într-un sistem virtual al educaţiei nu se realizează printr-o perspectivă echitabilă, această măsură are mai degrabă rolul de a menţine motivaţia care trebuie să descrie procesul educaţional, nu în mod necesar o continuitate şi o eficienţă în procesul de predare-învăţare-aprofundare-evaluare, iar acest aspect se datorează unui fenomen regretabil: în anul 2020, sistemul de învăţământ are probleme grave în ceea ce priveşte flexibilitatea şi adaptabilitatea conţinuturilor, în raport cu pregătirea prealabilă a resursei umane şi cu garantarea infrastructurii necesare.
Astfel, orele pierdute trebuie recuperate şi fizic, însă fără a se neglija sănătatea mintală şi bunăstarea elevului, ci prioritizându-se materiile la care elevii vor susţine examenele naţionale, dar şi disciplinele specifice profilului.
Programul trebuie să fie unul flexibil, la care comunitatea şcolară să se poată adapta fără tulburarea procesului educaţional.
Guvernul României trebuie să investească în programe de formare continuă a profesorilor
În primul rând, având în vedere panta ascendentă pe care o străbate ţara noastră către o epidemie Coronavirus, ţinând cont de faptul că unităţile de învăţământ preuniversitar au cursurile suspendate pentru o perioadă care poate fi prelungită, iar examenele naţionale vor fi susţinute oricum, şi de elevii care au acces la Internet – deci la educaţie digitală, şi de elevii care nu beneficiază de aceste facilităţi, elevii cer Guvernului României iniţierea unui program social prin care să fie achiziţionate device-uri prin care elevii se pot conecta la Internet şi pot accesa aceste resurse educaţionale deschise.
Pentru a garanta sustenabilitatea acestui program, este importantă valorificarea următoarelor recomandări:
- Centralizarea datelor din fiecare unitate de învăţământ preuniversitar pentru a afla care sunt elevii şi profesorii care nu au acces la Internet şi nu dispun de device-uri prin care se pot conecta virtual, printr-o procedură transparentă şi nediscriminatorie;
- Achiziţionarea device-urilor şi livrarea acestora către familiile provenind din mediile defavorizate. Potenţiale surse de finanţare: companii de telefonie, care pot fi ulterior scutite de impozit, mediul privat, fonduri europene, în funcţie de costul determinat;
- Colaborarea cu administraţia publică locală în vederea asigurării accesului la reţele de Internet;
- Monitorizarea impactului acestui program social astfel încât fiecare elev şi fiecare cadru didactic se poate conecta la Internet şi poate continua procesul de învăţare, independent de locul în care aceştia se află.
„Mesajul nostru este unul cât se poate de clar: este regretabil că am avut nevoie de o pandemie pentru a începe să vorbim despre digitalizarea educaţiei într-un mod echitabil şi participativ – încă nu suntem acolo. De aceea, orele trebuie recuperate şi fizic, în aceste momente trebuie să punem accent mai ales pe consilierea elevilor. Elevii trebuie să se întoarcă la şcoală cu gândul că vor fi ghidaţi în procesul educaţional, sprijiniţi de profesori şi consilieri, nu trebuie să valorificăm scenariul prin care elevii se vor întoarce la şcoală doar ca să obţină note şi să susţină un examen”, a declarat Antonia-Laura Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
