Emigrarea și remitențele joacă un rol esențial în economia multor țări din Europa, iar corelarea dintre numărul de emigranți și volumul transferurilor financiare este un subiect de mare interes. Analizele recente arată că țările cu PIB mai scăzut, cum sunt România, Bulgaria și Polonia, au mai multe venituri provenite din remitențe, în timp ce țările cu venituri mai mari au o structură diferită a migrației, relatează Hot News.
Corelarea dintre emigranți și remitențe
Emigrarea și remitențele sunt strâns legate, iar numărul acestora tinde să fie mai mare în țările cu PIB mai mic, unde migranții trimit o parte semnificativă din veniturile lor înapoi acasă. Studiile arată că, în 2023, România se află în topul țărilor europene, cu 24% din populație trăind în străinătate, în timp ce în alte state, cum ar fi Danemarca, numărul emigranților este mult mai mic. De asemenea, volumul remitențelor primite raportat la PIB este semnificativ în statele cu PIB mai scăzut, cum ar fi Croația și România, unde ponderea remitențelor poate atinge 2,8% din PIB.
România: Un caz special în Uniunea Europeană
În 2024, România a înregistrat cea mai mare pondere a emigranților din Uniunea Europeană, cu 24% din populație trăind în străinătate. Această cifră a crescut de la 14,7% în 2010, ceea ce reflectă tendințele constante de emigrație. Pe lângă această migrație masivă, România se află și într-o situație aparte în ceea ce privește volumul remitențelor primite. În 2023, remitențele au crescut, reprezentând 2,8% din PIB, un semn al dependenței economice de emigranți, în ciuda nivelului de PIB mai scăzut comparativ cu media Uniunii Europene.
Structura emigrației și destinațiile principale
Emigrarea din regiune variază în funcție de destinațiile alese de migranți. Emigrarea din România, Polonia și Bulgaria este mai orientată spre țări cu economii mai bogate, precum Germania și Olanda.
Impactul emigrației de mare distanță asupra remitențelor
Emigrarea de mare distanță, caracteristică țărilor precum România, Bulgaria și Polonia, poate reduce legăturile emoționale și economice cu familiile de acasă. Aceasta se traduce printr-o scădere a remiterilor, deoarece emigranții care se află departe de țara lor de origine au mai puține oportunități de a trimite bani, iar conexiunea cu țara natală se diminuează odată cu trecerea timpului. În contrast, emigranții din țări precum Ungaria și Cehia, care se află la distanțe mai mici de țările cu economii mai puternice, au o relație mai strânsă cu familiile lor și trimit mai frecvent remitențe.
Remitențele ca sursă de venit pentru țările din estul Europei
În multe dintre țările din Europa Centrală și de Est, remitențele reprezintă o sursă importantă de venit pentru familii. Acestea sunt esențiale în contextul unei economii cu PIB per capita mai scăzut, oferind un ajutor financiar considerabil celor care rămân acasă. Totuși, pe măsură ce emigrarea devine mai diversificată și destinațiile emigranților se schimbă, structura remitențelor se va modifica, ceea ce va afecta economiile acestor țări în viitor.
Concluzie: Creșterea emigranților și impactul remitențelor
Emigrarea și remitențele vor continua să joace un rol important în economiile țărilor cu PIB mai scăzut, cum ar fi România și Bulgaria, iar aceste transferuri financiare vor rămâne o sursă de susținere pentru gospodării. Pe măsură ce numărul emigranților crește, iar destinatiile acestora se schimbă, structura remitențelor va continua să evolueze, având un impact semnificativ asupra economiilor din regiune.
