Președintele francez Emmanuel Macron, prezent la o reuniune internațională pentru pace organizată la Roma de către comunitatea catolică Sant’Egidio, a exprimat o ”originală” opinie referitoare la drumul către pacea în Ucraina. ”La un moment dat, în funcție de evoluția lucrurilor și când poporul ucrainean și liderii săi o vor decide în termenii pe care ei îi vor stabili, se va ajunge la pacea cu celălalt, care este dușmanul de azi, în jurul unei mese”, a afirmat președintele Macron într-un discurs rostit la deschiderea reuniunii internaționale mai sus menționate. ”Pacea, a subliniat domnia sa, nu poate fi legea celui mai puternic. Ucrainenii se bat pentru a-și salva libertatea. Este posibilă o pace, dar atunci când ucrainenii vor dori și când ea le va respecta demnitatea și suveranitatea”.
Sprijinind diplomatic și militar Ucraina, Emmanuel Macron s-a angajat de la începutul conflictului ucrainean, în 24 februarie, să continue a discuta cu omologul său rus, Vladimir Putin, spre deosebire de alți lideri occidentali, în special de președintele american Joe Biden. Și vinerea trecută, la summitul european de la Bruxelles, președintele Macron a pledat pentru revenirea Kievului și a Moscovei la masa negocierilor, ”atunci când acest lucru va fi acceptabil pentru Volodimir Zelenski, dar cât mai repede posibil”. Această poziție a președintelui Franței a fost uneori criticată, motiv pentru care – spune corespondentul RFI – el a profitat de prezența la reuniunea de la Roma pentru a justifica poziția sa în fața sutelor de responsabili politici și religioși ai lumii . ”Să vorbești astăzi despre pace și să chemi la pace poate fi ceva insuportabil pentru cei care se bat pentru libertatea lor, simțindu-se într-un fel trădați”, a recunoscut Emmanuel Macron, dar a subliniat că este nevoie de ”curaj”, ”de a dori pacea, chiar dacă a dori pacea în vreme de război pare de neimaginat”.
Într-o pledoarie pentru ”universalism”, Emmanuel Macron, care s-a prezentat președintele unei Republici laice, ”cu o istorie uneori complexă a relațiilor cu religiile”, a cerut acestora ”rezistență”. În opinia președintelui francez, „religiile pot alimenta multilateralismul… ele pot contribul la construirea relațiilor societăților noastre, la stabilirea relațiilor între indivizi”.
