Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) solicită miniștrilor UE să accepte aderarea cât mai rapidă a României și Bulgariei la spațiul Schengen.
Deputații europeni au reiterat luni solicitarea ca miniștrii UE să ia o decizie rapidă și afirmativă în privința aderării cu drepturi depline a României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
Ei consideră că o aderare în două etape – prima cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, apoi și la frontierele terestre – ar ridica o serie de riscuri și ar avea un impact negativ asupra viitoarei extinderi a Spațiului Schengen. Din acest motiv, decizia trebuie să fie luată printr-un act juridic unic, sunt de părere deputații europeni.
Ei solicită miniștrilor UE să ia o decizie și în privința aderării Croației la Spațiul Schengen, de îndată ce Croația întrunește toate condițiile necesare.
Repercusiuni negative ale controalelor la frontierele interne
Membrii Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) au subliniat că spațiul Schengen este un acord unic și una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene. Refuzarea aderării depline a României și Bulgariei a produs repercusiuni negative nu doar la adresa celor două state, ci și pentru UE, ca un întreg.
Deputații au scos în evidență că menținerea controalelor la frontierele interne sau reintroducerea lor în spațiul Schengen subminează încrederea cetățenilor în procesul de integrare și în instituțiile europene. De asemenea, ea are și un impact economic negativ asupra pieței interne UE și a exporturilor și importurilor din România și Bulgaria.
De asemenea, ei au subliniat că extinderea spațiului Schengen sau libertatea de mișcare a cetățenilor UE nu ar trebui periclitate de deficiențele altor politici UE cum ar fi politicile privind azilul și migrația.
Raportorul, social-democratul bulgar Sergei Stanishev, a declarat: “Astăzi, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și-a reiterat poziția că Bulgaria și România trebuie să devină membri cu drepturi depline ai spațiului Schengen. Comisia a respins varianta aderării parțiale în două etape, inițial aerian și maritim, apoi într-un final și terestru. Această abordare în două etape creează un precedent periculos, care nu doar că nu are nicio bază legală, dar provoacă și o serie de dezavantaje economice, sociale și politice pentru UE.”
Următorii pași
Raportul a fost adoptat cu 36 voturi pentru, patru voturi împotriva și o abținere. Plenul reunit al Parlamentului European urmează să se pronunțe asupra acestui raport non-legislativ în decembrie.
Parlamentul a dat undă verde pentru aderarea României la spațiul Schengen încă din iunie 2011 și și-a reiterat poziția în mai multe rânduri, în urma acestei rezoluții legislative.
În prezent, România și Bulgaria aplică în mod parțial acquis-ul Schengen, iar controalele sunt efectuate la frontierele celor ambelor state. Decizia finală cu privire la aderarea deplină a celor două state la spațiul Schengen este luată cu unanimitate de voturi, de către miniștrii din cele 28 de state membre, în cadrul Consiliului.