Liderii europeni iau în considerare crearea unei zone-tampon de 40 de kilometri între liniile frontului ruseşti şi ucrainene, ca parte a unui acord de pace. Asta ar putea solicita creşterea modestului număr de trupe de menţinere a păcii de pe continent, relatează Politico.com.
Astfel, Europa ar miza pe crearea unei zone tampon de 40 de kilometri între liniile frontului rusești și ucrainene, ca parte a unui acord de pace, o idee de ultimă instanță acceptată de Moscova, care ar putea solicita trimiterea unui număr redus de trupe de menținere a păcii pe continent.
Această idee face parte din mai multe propuneri făcute de liderii Uniunii Europene, în eforturile lor de a ajunge la un acord de pace între Kiev și Moscova.
POLITICO titrează că „ideea de a bloca o fâșie de teren din Ucraina pentru a impune o pace fragilă” arată, de fapt, disperarea aliaților NATO de a găsi o soluție la un război care se apropie de al patrulea an.
Joi, Rusia a lansat un nou atac masiv asupra Kievului, în urma căruia au murit cel puțin 19 persoane și a distrus un sediu al Uniunii Europene, timp în președintele rus Vladimir Putin nu dă semne că ar vrea să încheie războiul din Ucraina.
„Se agață de orice speranță. Rușii nu se tem de europeni. Și dacă ei cred că câțiva observatori britanici și francezi îi vor descuraja să mărșăluiască în Ucraina, atunci se înșeală”, a declarat Jim Townsend, fost oficial al Pentagonului care a supravegheat politica europeană și NATO în timpul administrației Obama.
Liderii UE au schițat un plan preliminar care ar implica o zonă demilitarizată
Între timp, Financial Times a relatat, de asemenea, că liderii UE au schițat un plan preliminar care ar implica o zonă demilitarizată, posibil patrulată de trupe neutre de menținere a păcii dintr-o țară terță convenită de Ucraina și Rusia.
O frontieră mult mai solidă în spatele acesteia ar fi apărată de trupe ucrainene înarmate și antrenate de armata NATO, au declarat trei dintre oficiali.
A treia linie de apărare, cu sprijinul SUA din spate
O armată condusă de Europa ar fi apoi staționată mai adânc în Ucraina ca a treia linie de apărare, cu sprijinul SUA din spate.
„Dar chiar și cu potențialul sprijin al SUA, publicul și politicienii din multe țări europene rămân sceptici în privința unei posibile desfășurări de trupe în Ucraina”, notează cotidianul britanic.
Diplomații europeni s-au abținut să o compare cu zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, care, din punct de vedere tehnic, se află încă în conflict. Ei o compară mai degrabă cu împărțirea Germaniei în timpul Războiului Rece.
Putin și adjuncții săi au declarat că lucrează la crearea unor zone tampon de-a lungul granițelor Rusiei cu Ucraina
Putin și adjuncții săi au declarat că lucrează la crearea unor zone tampon de-a lungul granițelor Rusiei cu Ucraina, ceea ce ar mări distanța dintre Moscova și artileria și dronele ucrainene. Însă nu au apărut detalii care să sugereze ce ar implica aceste propuneri.
Numărul militarilor necesari pentru patrularea frontierei rămâne, de asemenea, o preocupare. Oficialii discută despre un număr cuprins între 4.000 și aproximativ 60.000 de soldați. Însă țările nu și-au asumat încă niciun angajament, iar președintele Donald Trump s-a distanțat de o potențială prezență a trupelor americane.
NATO se confruntă deja cu dificultăți în constituirea forței de reacție rapidă de 300.000 de soldați pentru apărarea flancului estic, iar planurile pentru o posibilă misiune de menținere a păcii în Ucraina complică situația.
Trupele ar urma să patruleze zona tampon și să antreneze armata ucraineană
Trupele ar urma să patruleze zona tampon și să antreneze armata ucraineană, dar aliații evită angajamente publice până nu sunt clarificate regulile de angajare, riscul unei escaladări rusești și implicarea unor state terțe. Franța și Marea Britanie presează pentru a forma nucleul acestei forțe, însă țări de pe frontiera cu Rusia, precum Polonia, se tem că un astfel de angajament ar slăbi apărarea flancului estic.
În plus, există neliniști că o desfășurare masivă ar diminua capacitatea NATO de descurajare directă a Moscovei.
Unele state aliate se tem că o zonă tampon ar putea expune și mai mult orașele ucrainene riscului unor atacuri sau ni invazii rusești, mai ales în condițiile în care Moscova nu negociază cu bună credință.
Doar SUA dispun de suficiente capacități satelitare pentru a monitoriza respectarea unui eventual armistițiu
Polonia și Germania au respins ideea trimiterii de trupe în Ucraina, în timp ce Estonia a promis un mic contingent, însă cea mai mare parte a forțelor ar urma să fie asigurată tot de Ucraina. În paralel, aliații discută cu Washingtonul despre sprijin în informații prin satelit și asistență aeriană, dar Pentagonul a transmis că rolul SUA va fi unul minim.
Cum doar Statele Unite dispun de suficiente capacități satelitare pentru a monitoriza respectarea unui eventual armistițiu, europenii așteaptă clarificări din partea conducerii politice de la Pentagon, în timp ce fiecare stat își testează limitele de implicare.
