Valorificarea inteligenței artificiale ar putea îmbunătăți productivitatea și compensa presiunile demografice
Pe fondul prețurilor crescute la energie, al incertitudinilor sporite și al încetinirii creșterii economice cu partenerii comerciali, ritmul de creștere economică din Europa și Asia Centrală* este probabil să încetinească la 2,2% în 2026, față de 2,6% în 2025, potrivit celei mai recente ediții a raportului Băncii Mondiale Europe and Central Asia Economic Update: Making AI Work: Jobs, Firms, and Productivity (Cum să valorificăm inteligența artificială: locuri de muncă, companii și productivitate), publicat astăzi.
Încetinirea este una generalizată și reflectă slăbiciunile economice din majoritatea țărilor regiunii. Excluzând Rusia, care generează aproximativ 40% din producția economică a regiunii, creșterea este estimată să se tempereze la 3% în 2026, de la 3,7% în 2025. Perturbările de pe piețele globale ale materiilor prime au avut un impact mai limitat decât se anticipase inițial.
„Economiile în curs de dezvoltare din regiune continuă să dovedească reziliență datorită reducerii intensității energetice, a măsurilor guvernamentale consolidate și a cererii interne robuste”, a declarat Antonella Bassani, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală. „Pentru a crește productivitatea și a contribui la compensarea scăderii populației de vârstă activă, țările pot valorifica potențialul inteligenței artificiale prin consolidarea competențelor educaționale și manageriale de bază, pregătind în același timp instituțiile pieței muncii și sistemele de protecție socială pentru această transformare profundă”.
Condițiile favorabile de pe piața muncii, creșterea salariilor reale, remitențele, creșterea numărului de turiști și investițiile publice au sprijinit evoluția economică. Măsurile temporare de sprijin adoptate de guverne au limitat parțial impactul costurilor mai ridicate ale energiei asupra gospodăriilor și companiilor, deși în unele țări acestea au amplificat presiunile fiscale.
Asia Centrală rămâne zona cu cea mai rapidă evoluție economică, fiind estimată să crească cu 5,8% în 2026, cu ritmuri de creștere de 9,6% în Republica Kârgâză și 7,9% în Uzbekistan. În Balcanii de Vest, creșterea este așteptată să accelereze la 3,1% în 2026, de la 2,6% în 2025, în timp ce Polonia se remarcă în Europa Centrală prin menținerea unei creșteri de 3,6%. În Ucraina, creșterea economică este estimată să încetinească la 1,2%, pe fondul intensificării daunelor aduse infrastructurii critice și a perturbării exporturilor.
Prețurile mai ridicate la energie au menținut inflația la niveluri ridicate, în timp ce creșterea economică modestă din Uniunea Europeană și concurența tot mai mare din partea altor țări afectează exporturile și activitatea industrială, în special în lanțurile de aprovizionare ale industriei auto din regiune. Printre principalele riscuri negative se numără eventuale perturbări suplimentare ale comerțului, continuarea ostilităților din Ucraina, noi creșteri ale costurilor energiei, transportului și îngrășămintelor, condiții globale de finanțare mai restrictive, încetinirea economiilor principalilor parteneri comerciali și fenomenele meteorologice extreme.
Într-o secțiune specială dedicată inteligenței artificiale (IA), raportul constată că IA avansează mai rapid decât capacitatea actuală a regiunii de a o adopta și integra. Aproximativ unul din cinci lucrători, în special persoane tinere și cu un nivel ridicat de educație, ocupă locuri de muncă expuse într-o măsură semnificativă impactului IA. În prezent, mai puțin de una din zece companii utilizează IA, iar folosirea IA este în mare parte limitată la sarcini de bază.
Regiunea dispune de numeroase condiții favorabile dezvoltării IA, inclusiv o acoperire aproape universală cu servicii mobile, costuri competitive la energie și un capital uman tehnic solid. Cu toate acestea, raportul subliniază că adoptarea este îngreunată de lipsa competențelor educaționale și manageriale fundamentale, a datelor integrate și interoperabile, precum și a capacităților de calcul necesare.
„În măsura în care sectorul privat trebuie să fie principalul motor al adoptării, adaptării și inovării în domeniul IA, pregătirea forței de muncă pentru această transformare oferă factorilor de decizie o oportunitate reală de a răspunde provocărilor de pe piața muncii și de a genera creștere economică”, a declarat Ivailo Izvorski, economist-șef al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală. „Principalul risc în următorul deceniu este, cel mai probabil, o adoptare și adaptare insuficientă a inteligenței artificiale în regiune, nu una excesivă”.
Dincolo de eficientizarea industriilor existente, inteligența artificială poate facilita apariția unor noi produse, servicii, ocupații și sectoare economice. Cele două elemente esențiale pentru transformarea acestui potențial în realitate sunt dezvoltarea competențelor și atragerea unor fluxuri semnificativ mai mari de capital privat. Guvernele pot sprijini acest proces prin facilitarea accesului la capacități de calcul, creând astfel oportunități pentru exportul de putere de procesare, acolo unde există cerere.
* * Regiunea include Europa Centrală, Europa de Est, Asia Centrală, Caucazul de Sud, Balcanii de Vest, Federația Rusă și Turcia.
