Majoritatea respondenţilor (56%) unui recent sondaj spun că Uniunea ar trebui să dispună de mai multe fonduri pentru a depăşi impactul pandemiei.
Sănătatea publică este pe primul loc, urmată de redresarea economică si schimbările climatice, in interesul respondenţilor.
Potrivit unui sondaj de opinie comandat de Parlamentul European şi efectuat în a doua parte a lunii iunie 2020, aproape şapte din zece respondenţi (68%) doresc ca Uniunea să joace un rol mai important în lupta împotriva crizei. Peste jumătate (56%) cred că, în acest scop, Uniunea ar trebui să dispună de mai multe mijloace financiare, care ar trebui direcționate mai ales pentru a combate impactul pandemiei asupra sectorului sănătăţii şi al economiei.
Peste jumătate dintre respondenţi (53 %) continuă să nu fie mulţumiţi de nivelul de solidaritate între statele membre ale UE în timpul pandemiei deşi, comparativ cu aprilie, mai multe persoane au acum o perspectivă pozitivă (+ 5 puncte).
Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, a comentat astfel rezultatele ultimului sondaj: „Rezultatele sondajului indică în mod clar că cetăţenii Uniunii se aşteaptă ca Uniunea să demonstreze mai multă solidaritate şi să ia mai multe măsuri pentru a ajuta la redresare. De asemenea, ei recunosc că este nevoie de un buget mai mare al Uniunii pentru a putea combate impactul fără precedent al pandemiei asupra economiei şi societăţii noastre. În contextul actualelor negocieri bugetare, Parlamentul este alături de cetăţeni şi le susţine cererea ca Uniunea Europeană să devină mai eficientă şi mai ambiţioasă.”
O mare parte a populaţiei cunoaşte măsurile luate de Uniunea Europeană împotriva COVID-19, iar gradul de satisfacţie creşte
Trei din patru cetăţeni europeni (76%) au auzit de diversele măsuri propuse de Uniune pentru a combate consecințele pandemiei de COVID-19. 36% dintre respondenți, cu trei puncte mai mult comparativ cu aprilie, cunosc, de asemenea, care sunt aceste măsuri. 49% din cei care au auzit de măsurile luate de Uniune împotriva COVID-19 sunt satisfăcuți de acestea. S-a înregistrat în medie o creștere clară de aproape 7 puncte procentuale (comparativ cu 42% în aprilie). Acest lucru confirmă că publicul sprijină din ce în ce mai mult măsurile propuse, dintre care multe mai trebuie implementate.
Majoritatea respondenţilor nu sunt satisfăcuţi de solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii
Deşi putţn peste jumătate dintre respondenţii din întreaga Uniune (53%) nu sunt satisfăcuți de solidaritatea demonstrată între statele membre ale Uniunii în timpul pandemiei, în medie 39% dintre cetăţenii Uniunii declară că sunt satisfăcuţi. Procentul a crescut în medie cu 5 puncte din aprilie 2020. Creşterea cea mai mare a fost înregistrată în Portugalia şi Spania (ambele cu + 9 puncte), Germania, Grecia, România şi Slovacia (cu circa + 7 puncte fiecare).
UE ar trebui să îmbunătăţească instrumentele comune folosite pentru a combate crizele cum ar fi cea generată de COVID-19
Circa două treimi dintre respondenţi (68%) sunt de acord că „Uniunea ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a gestiona crize cum ar fi pandemia de coronavirus”. În 26 de state membre s-a înregistrat o majoritate absolută în acest sens. Cel mai mare sprijin pentru afirmaţia că Uniunea ar trebui să obţină mai multe competenţe s-a înregistrat în Portugalia şi Luxemburg (87% în ambele), Cipru (85%), Malta (84%), Estonia (81%), Irlanda (79%), Italia şi Grecia (78% în ambele), precum şi în România (77%) şi Spania (75%).
Majoritatea absolută a europenilor sprijină un buget al UE mai mare pentru a combate COVID-19
56% dintre europeni cred că Uniunea ar trebui să dispună de mai multe fonduri pentru a putea depăşi consecinţele pandemiei de coronavirus. În 15 state membre ale Uniunii, majoritatea absolută a respondenţilor sunt de acord cu această afirmaţie. Pe primele locuri sunt Grecia (79 %), Cipru (74 %), Spania şi Portugalia (ambele cu 71 %).
Întrebaţi care ar trebui să fie domeniile de politică în care ar trebui să se cheltuiască acest buget extins al Uniunii, cetăţenii europeni au plasat sănătatea publică pe primul loc. 55 % dintre respondenţi consideră că este cel mai important domeniu în care să se facă cheltuieli, plasându-se pe primul loc în 17 state membre ale Uniunii. Următoarele domenii în ordinea importanţei sunt redresarea economică şi noile oportunităţi pentru afaceri (45%), locurile de muncă şi chestiunile sociale (37%), precum și combaterea schimbărilor climatice (36%). În Italia (58%), Slovenia (55%) și Lituania (54%), finanţarea redresării economice se află pe locul întâi. Cetățenii din Austria (48%) şi Danemarca (45%) consideră că principala prioritate a Uniunii trebuie să fie continuarea luptei împotriva schimbărilor climatice, în timp ce pentru Slovacia (63%), Croația (58%) şi Finlanda (46%), locurile de muncă şi chestiunile sociale sunt prioritare.
Dificultăţile financiare personale continuă să fie semnificative
Situaţia financiară personală a cetăţenilor europeni încă de la începutul pandemiei arată în mod clar cât este de important să se ia cât mai devreme deciziile necesare pentru Pachetul de redresare: într-o proporţie rămasă practic neschimbată din aprilie, 57% dintre respondenţi declară că au avut dificultăţi financiare de natură personală. „Pierderea veniturilor” este prima dificultate menţionată (28%), fiind o problemă vitală în 21 de state membre. Cele mai mari cifre s-au înregistrat în Ungaria şi Spania (ambele 43%), Bulgaria și Grecia (ambele 41%), precum şi în Italia (37%).
Nesiguranţa şi teama scad, iar speranţa şi încrederea cresc
S-au schimbat semnificativ și sentimentele respondenților în timpul crizei. Cetățenii din 15 state membre ale Uniunii au ales cuvântul „speranță” (41% în total) pentru a-și descrie starea emoțională actuală. Acest sentiment devine aproape la fel de răspândit ca cel de „nesiguranță”, menționat de 45 % dintre respondenți – o scădere cu 5 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie (50 %). Toate sentimentele negative au scăzut: „teamă” (17 %, -5), „frustrare” (23 %, -4), „neajutorare” (21 %, -8), în timp ce sentimentele de „încredere” au crescut cu 3 puncte la 24% și „întrajutorare” cu 2 puncte la 16% în medie în UE.
Sondajul a fost efectuat online (şi telefonic în Malta şi Cipru), de către Kantar, între 11 şi 29 iunie 2020, pe un eşantion de 24.798 de respondenţi din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Sondajul s-a limitat la respondenţi cu vârste cuprinse între 16 şi 64 de ani (16-54 în Bulgaria, Cehia, Croaţia, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia şi Slovacia). Reprezentativitatea la nivel naţional este asigurată prin cote în funcţie de gen, vârstă şi regiune. Rezultatele totale la nivelul UE sunt ponderate în functie de mărimea populaţiei din fiecare ţară care face obiectul anchetei.
Raportul complet al sondajului, inclusiv setul complet de date, va fi publicat la începutul lunii septembrie 2020.
 unui sondaj recent spun că Uniunea ar trebui să dispună de mai multe fonduri pentru a depăși impactul pandemiei.){kind=link}