Expoziția „Mănăstirea Voroneț, 533 de ani de la înființare, 30 de ani de la redeschidere“

Biblioteca Academiei Române organizează, alături de comunitatea monahală a Mănăstirii Voroneț, expoziția „Mănăstirea Voroneț, 533 de ani de la înființare, 30 de ani de la redeschidere“. Vernisajul va avea loc marți, 6 aprilie 2021, la ora 11, în Sala „Th. Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române.

Vor lua cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, stavrofora Irina Pântescu, întâia stareță a Mănăstirii Voroneț, și prof. ing. Nicolae Șt. Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei.

Expoziția, curatoriată de Gabriela Dumitrescu, șef serviciu Manuscrise, Carte Rară, constituie o sinteză retrospectivă a celor peste 500 de ani de istorie și cultură pe care Mănăstirea Voroneț, ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare, i-a reprezentat pentru Țara Moldovei. Documentele expuse demonstrează dubla misiune asumată de Mănăstire de-a lungul timpului, cea culturală și cea educativă, aici funcționând, secole întregi, o adevărată școală de caligrafi, miniaturiști și traducători din limbile greacă și slavonă, arată un comunicat al Academiei Române.

Vizitatorii vor avea ocazia să vadă vechi manuscrise copiate sau redactate la Mănăstirea Voroneț, precum Sfântul Efrem Sirul, Cuvântări, manuscris slavonesc de la 1550, realizat de Ioan Călugărul, cumpărat și donat Academiei Române de Nicolae Iorga, zeci de documente emise de domnitorii Moldovei Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, Ioan Vodă cel Cumplit, Petru Șchiopu, Alexandru Mavrocordat, Antioh Cantemir, Mihai Racoviță. Documentele reprezintă acte de danie, întăriri de moșii, scutiri, cărți de învoială sau scrisori adresate de călugării Mănăstirii Voroneț marilor boieri moldoveni. Între exponate se află, de asemenea, celebrul Codice Voronețean (Noul Testament din secolul al XVI-lea), dăruit Academiei Române în anul 1883 de Ion G. Sbiera, sau Psaltirea voronețeană dăruită Academiei Române de Dimitrie A. Sturdza. Pe simeze sunt expuse fotografii reprezentative ale celebrei fresce care împodobește Biserica „Sfântul Gheorghe“ a Mănăstirii Voroneț, supranumită și „Capela Sixtină a Răsăritului“, monument de artă medievală cu valoare de simbol și putere de exemplu iconografic pentru întreaga pictură murală postbizantină.

Ctitorie a Voievodului Ștefan cel Mare, edificată în 1488, în numai trei luni și trei săptămâni (din 26 mai până la 14 septembrie), Biserica Mănăstirii Voroneț a constituit nucleul celui mai important centru de spiritualitate, credință și cultură românească al Moldovei vreme de peste trei secole. După anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic, Mănăstirea Voroneț este desființată în anul 1785, împreună cu alte 22 de mănăstiri. Odată cu Marea Unire din 1918, Biserica și Mănăstirea sunt declarate „monument istoric“, prin legea pentru conservarea și restaurarea patrimoniului din iulie 1919. În aprilie 1991, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reînființarea Mănăstirii de la Voroneț, ca mănăstire de călugărițe.

Expoziția organizată de Biblioteca Academiei Române rămâne deschisă în perioada 6-16 aprilie 2021 și poate fi vizitată în intervalul orar 10-14, cu programare la tel. 021.212.82.85 sau la adresa directie@biblacad.ro.