Pentru FSSR, forma convenită de cele două federații reprezentative și Ministerul Sănătății nu este o opțiune negociabilă în minus, ci pragul minim obligatoriu de la care proiectul poate deveni acceptabil. Refuzul de a transpune fidel soluțiile comune ar însemna eșecul dialogului social și ar legitima acțiunile sindicale de protest din partea tuturor angajaților din sănătate.
Vineri, 31 iulie 2026 (cu activitatea tehnică prelungită în ziua de sâmbătă, 1 august), Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR), Federația SANITAS și Ministerul Sănătății au făcut ceea ce situația impunea, lucrând împreună, pe texte și simulări, până la identificarea unei variante comune pentru partea din proiectul legii salarizării aplicabilă Sănătății. Propunerile rezultate au fost transmise sâmbătă seara Ministerului Muncii, instituția care asigură coordonarea tehnică a proiectului.
Această convergență schimbă esențial datele dezbaterii. După o perioadă în care metodele sindicale au fost diferite, cele două federații reprezentative la nivel de sector au ajuns la un pachet comun de soluții, construit împreună cu ministerul de resort. Autoritățile nu mai pot invoca lipsa unei alternative tehnice sau absența unei poziții comune a partenerilor sociali din Sănătate.
Poziția FSSR este fără echivoc: susținem numai transpunerea integrală și fidelă a acestei arhitecturi, urmată de verificarea impactului asupra venitului total al fiecărui angajat. Nu acordăm un cec în alb niciunui inițiator și nu declarăm proiectul definitiv înainte ca forma actualizată să fie publicată.
Ce conține forma convenită
Soluția comună reia și dezvoltă logica variantei negociate în anul 2023, instituind diferențele legitime de salarizare dintre unități, locuri de muncă, niveluri de risc și contribuția la continuitatea serviciilor trebuie reflectate într-o combinație coerentă de salarii de bază și drepturi suplimentare. Nu este o simplă corectare de procente, ci o restructurare a salarizării în Sănătate, bazată pe următoarele repere:
1. Coeficienți diferențiați pe categorii de unități sanitare. Față de Legea-cadru nr. 153/2017, care operează cu o diferențiere limitată (ambulanță, unități clinice și unități neclinice) forma convenită introduce o clasificare mai detaliată. Scopul este ca salariul de bază să reflecte mai bine rolul unității în sistemul național de sănătate, complexitatea serviciilor și responsabilitatea asociată.
2. Coeficienți diferențiați pe categorii de locuri de muncă. În interiorul fiecărei categorii de unități, coeficienții sunt diferențiați suplimentar după locul de muncă. Astfel, o parte din diferențele care astăzi sunt lăsate aproape exclusiv sporurilor este mutată într-o componentă mai stabilă și mai predictibilă – salariul de bază – în condițiile în care plafoanele maximale pentru sporurile aferente condițiilor de muncă au scăzut.
3. Transferarea unei părți a recompensei pentru condiții în salariul de bază.În condițiile în care plafoanele nominale ale sporurilor pentru condiții de muncă ar scădea (de exemplu, plafonul maxim posibil de 85% ar deveni 60% în varianta convenită), diferențierea suplimentară a salariilor de bază ar recupera o parte importantă din suma transferată. Efectul trebuie judecat asupra venitului total, nu prin compararea izolată a procentelor aferente sporurilor.
4. Limite minime garantate pentru sporurile de condiții de muncă. Este una dintre liniile roșii susținute constant de FSSR, obținută la negocierile anterioare și preluată în forma finală comună. Înscrierea intervalelor minime în lege protejează dreptul împotriva acordării pur simbolice și împotriva repetării situațiilor apărute în 2018, când unele sporuri au putut coborî la 1%.
5. Reașezarea recompensei pentru continuitate. Forma convenită crește semnificativ plata pentru contribuția la funcționarea neîntreruptă a serviciilor medicale, inclusiv procentul aferent tarifului orar suplimentar pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală și plata gărzilor.
Ce efecte ar avea forma convenită asupra veniturilor salariale
Impactul individual depinde de categoria unității, locul de muncă, coeficientul aplicabil, sporul concret stabilit în intervalul legal, programul de lucru și regulile viitorului Regulament de sporuri. De aceea, distincția esențială este între scăderea unei componente salariale și evoluția venitului total.
În privința angajaților care erau cei mai afectați de forma inițială a proiectului de lege:
a) Angajații din intervalul actual de spor pentru condiții de muncă 55%–85%
Scenariul-limită de risc privește angajații care îndeplinesc cumulativ trei condiții: au în prezent un spor nominal din intervalul 55%–85%, beneficiază de plafonul maxim de 85%, iar procentul real al sporului( suma efectivă raportată la salariul de bază aflat în plată — depășește 70%). Lor le sunt aplicabile următoarele situații:
a.1) În scenariul prudent, în care viitorul spor ar fi acordat la nivelul minim al intervalului, suma aferentă sporului pentru condiții poate scădea. Simulările utilizate în negociere indică însă compensarea acestei reduceri prin creșterea salariului de bază.
a.2) În scenariul acordării viitorului spor la nivelul maxim, suma aferentă condițiilor de muncă ar crește pentru angajații din primele două categorii de unități sanitare.
Concluzia nu trebuie generalizată mecanic la fiecare angajat deoarece rezultatul individual va fi confirmat numai după publicarea textului, a grilelor și a Regulamentului de sporuri.
b) Angajații care ar putea pierde încadrarea la sporul pentru condiții de muncă
În ipoteza de risc maxim a proiectului, aproximativ 30% dintre angajați ar putea pierde actuala încadrare la un spor pentru condiții (dacă Regulamentul de sporuri nu corectează lista și criteriile). Pentru cei care, simultan, nu intră într-o categorie de unitate sau de loc de muncă ce majorează salariul de bază, creșterea venitului salarial ar putea rămâne limitată la aproximativ 10%. Orice abatere favorabilă de la acest scenariu (păstrarea încadrării, un coeficient superior ori un nivel mai mare al sporului) ar genera o creștere mai mare.
c) Angajații expuși riscului scăderii veniturilor salariale scăderii
Deoarece sumele tranzitorii sau compensatorii nu protejează automat toate componentele variabile ale venitului (în special cele legate de ture, gărzi, noapte și munca în zilele libere), protecția nu putea fi lăsată exclusiv mecanismului compensatoriu.
Forma convenită majorează recompensa pentru lucrul în zilele de repaus și de sărbătoare legală, reducând riscul unei pierderi necompensate. De asemenea, a fost prevăzută includerea, prin arhitectura viitorului Regulament de sporuri, a angajaților aflați în situația drepturilor menținute în „cuantum”, astfel încât această categorie să nu rămână în afara protecției.
Aceasta este condiția minimă, nu forma ideală
Forma comună nu rezolvă automat toate problemele sistemului și nu înlocuiește analiza de impact. Ea este acceptabilă ca prag minim deoarece schimbă arhitectura în direcția cerută constant de FSSR, respectiv diferențiere mai mare în salariile de bază, minime garantate pentru condițiile de muncă, recompensă mai bună pentru continuitate și reducerea dependenței de sume compensatorii.
Testul final pentru FSSR nu-l reprezintă cifra dintr-o grilă izolată, ci venitul total real de pe fluturaș, compus din salariu de bază, condiții, ture, noapte, gărzi și munca în zilele libere și comparat înainte și după aplicarea acestei legi.
Ce urmează și cine trebuie să răspundă
Conținutul convenit a fost transmis Ministerului Muncii. El trebuie preluat integral în forma tehnică actualizată, iar apoi asumat de instituția sau de actorii politici care vor iniția efectiv proiectul. Dacă traseul va fi parlamentar, FSSR va solicita partidelor și parlamentarilor să transforme soluția comună în amendamente și să declare public dacă o susțin.
– Ministerului Muncii îi solicităm să publice forma consolidată și să indice transparent, punct cu punct, ce a preluat din propunerea comună.
– Ministerului Sănătății îi solicităm să apere soluțiile pe care le-a convenit cu partenerii sociali și să nu accepte diluarea lor în circuitul tehnic sau politic.
– Partidelor și parlamentarilor le solicităm să susțină pachetul ca întreg, nu să selecteze doar componentele convenabile, lăsând neprotejate alte categorii profesionale.
– Angajaților din Sănătate le solicităm să apere public această formă minimă, să ceară răspunsuri nominale decidenților și să susțină acțiunile sindicale și civice legale necesare pentru transpunerea ei.
Dacă soluția comună este refuzată, protestul devine apărarea unui rezultat concret
Față de etapa anterioară, natura posibilului conflict se schimbă. Acțiunea nu mai este îndreptată doar spre respingerea unui proiect considerat nesatisfăcător, ci spre apărarea unei variante concrete care ar crește echitatea salarizării, ar anula riscul pierderilor și ar putea produce creșteri reale pentru un număr semnificativ de angajați.
Dacă autoritățile refuză să transpună ceea ce Ministerul Sănătății și cele două federații reprezentative au convenit, responsabilitatea eșecului dialogului social le aparține. În acel moment, acțiunile de protest desfășurate în condițiile legii sunt pe deplin legitime pentru apărarea acestui prag minim. FSSR își va stabili propriile decizii și forme de acțiune prin organele sale statutare, păstrând solidaritatea cu revendicările legitime ale angajaților și autonomia organizațională afirmată public.
Cea mai puternică garanție pentru preluarea restructurărilor negociate este susținerea lor de către angajații din sănătate. Poziționările publice în favoarea formei convenite în partea privitoare la Sănătate îi sporesc șansele de a fi transpusă, asumată și adoptată.
