Competitivitatea destinației turistice se construiește local, prin colaborare public-privată

Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) se implică activ în dezvoltarea turismului local și propune consolidarea parteneriatului dintre autorități și industrie, o componentă mai puternică de comunicare și îndrumare în relația cu operatorii, soluții coordonate pentru deficitul de personal calificat și programe de formare și recrutare adaptate nevoilor sectorului.

Turismul românesc are nevoie de o colaborare mai strânsă între autorități și antreprenorii din industria turismului pentru ca destinațiile să fie promovate și gestionate profesionist, cu obiective, bugete și responsabilități bazate pe date, reguli echitabile care pot fi înțelese și aplicate în practică și politici publice de atragere și menținere a capitalului uman cu competențe de care industria are nevoie.

Acestea sunt principalele priorități identificate de Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) pentru dezvoltarea turismului local și discutate săptămâna aceasta la Cluj-Napoca și Târgu Mureș cu reprezentanți ai administrației publice locale și județene, operatori de ospitalitate și experți din industrie. Discuțiile din cadrul FIHR Atelier – Ospitalitatea în transformare: dezvoltarea destinațiilor și noile standarde de mediu, organizat la Cluj-Napoca, și FIHR Connect – Vocea Ospitalității la Masa Deciziilor, organizat la Târgu Mureș, au arătat că o destinație turistică nu se poate dezvolta doar prin inițiative izolate, ci prin colaborare și o abordare integrată.

Promovarea, investițiile în patrimoniu, infrastructură și servicii, pregătirea forței de muncă și adoptarea de practici responsabile pentru mediu trebuie coordonate pornind de la date și de la nevoile identificate de operatorii locali în comunitățile în care activează. Direcțiile sunt confirmate și de evoluția pieței. Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că industria a revenit pe creștere în luna iulie, însă evoluția nu a fost suficientă pentru a compensa scăderea din prima jumătate de an și a readuce industria pe plus în ansamblu.

Mai exact, în luna iulie, unitățile de cazare din România au înregistrat peste 4,7 milioane de înnoptări, cu 6,1% mai multe decât în iulie 2025, dintre care doar 13,5% generate de turiști străini. Însă în total, la nivelul primelor șapte luni din 2026, numărul înnoptărilor a scăzut cu 3,1% până la 15,5 milioane. Turiștii români au generat 79,9% din înnoptările acestei perioade, iar cei străini 20,1%, în timp ce durata medie a șederii a fost de 2,1 zile pentru ambele categorii, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

„O lună mai bună nu rezolvă problemele structurale ale turismului românesc, mai ales că poate fi vorba de o evoluție conjuncturală, nu de substanță. Operatorii pot investi în servicii și în experiența oferită, dar nu pot construi singuri destinații, simplifica proceduri sau pregăti întreaga forță de muncă de care sectorul are nevoie. Pentru toate acestea este necesar ca autoritățile și industria să lucreze împreună, printr-un dialog fundamentat pe bune practici, tendințe actuale de călătorie și date statistice complete și construit în jurul unor obiective asumate împreună. La Cluj-Napoca și Târgu Mureș am adus la aceeași masă antreprenori din turism, autorități și experți și am discutat probleme care afectează direct activitatea operatorilor, de la dezvoltarea și promovarea destinațiilor până la aplicarea regulilor și lipsa de personal calificat. FIHR a preluat concluziile acestor întâlniri pentru a le transforma în propuneri adresate în dialogul cu autoritățile”, a declarat Simona Constantinescu, Președinte al Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR).

Destinațiile au nevoie de management, nu doar de promovare

Promovarea punctuală nu poate compensa lipsa unei strategii comune, a infrastructurii sau a coordonării dintre administrație și operatorii privați pentru dezvoltarea destinațiilor de turism din România. Autoritățile și industria au nevoie de structuri prin care să stabilească împreună prioritățile, investițiile, politicile publice și modul în care sunt folosite fondurile. În acest context, Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) a analizat în cadrul întâlnirilor rolul Organizațiilor de Management al Destinației (OMD).

Un OMD funcțional nu se poate limita la campanii de promovare, ci trebuie să aibă obiective clare, continuitate în proiectele asumate, finanțare predictibilă, acces la date și o guvernanță în care industria participă efectiv la decizii. Discuțiile de la Cluj-Napoca și Târgu Mureș au arătat că autoritățile pot asigura coordonarea instituțională, finanțarea și datele oficiale, iar operatorii pot contribui cu informații din piață și expertiză. Experiența prezentată de OMD Județul Sibiu a oferit un model de funcționare a unui asemenea parteneriat și rezultatele care trebuie urmărite.

Reguli mai clare și mai multă prevenție în relația cu operatorii

În relația cu instituțiile de control, operatorii au nevoie să înțeleagă clar ce reguli și obligații li se aplică și să beneficieze de îndrumare practică și timp pentru conformare, astfel încât problemele să poată fi prevenite înainte de aplicarea sancțiunilor. Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) susține o relație cu instituțiile de control în care verificarea este completată de prevenție, îndrumare și proceduri mai simple.

La Cluj-Napoca au fost discutate regulile și dificultățile operatorilor privind evidența și raportarea deșeurilor, risipa alimentară și ambalajele, precum și cele mai frecvente cauze ale sancțiunilor și măsurile prin care pot fi prevenite. Experții au prezentat și calendarul etapizat al noilor cerințe europene privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Pentru operatorii din ospitalitate, concluzia a fost că pregătirea trebuia să înceapă integrat, chiar dacă unele dintre obligațiile privind ambalajele de unică folosință, reutilizarea și reumplerea intră în vigoare treptat.

În ceea ce privește risipa alimentară, discuțiile s-au concentrat pe problemele practice întâlnite de hoteluri și restaurante: măsurarea pierderilor în lipsa unor date istorice, reducerea risipei în zona bufetelor și organizarea unor fluxuri clare pentru redistribuirea sau valorificarea alimentelor, precum și implicarea consumatorilor în procesul de diminuare a risipei.

Deficitul de personal nu se rezolvă doar prin recrutare, ci prin calificare

Deficitul de personal nu poate fi rezolvat doar prin recrutare. Programele de formare, subvențiile pentru angajare și recrutarea lucrătorilor din afara Uniunii Europene trebuie corelate cu meseriile și competențele necesare industriei.

Discuțiile au arătat că există instrumente ale Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) care sunt prea puțin folosite de companiile din ospitalitate și că accesarea lor trebuie simplificată. Recrutarea externă poate acoperi o parte din deficit, dar presupune proceduri mai eficiente și măsuri pentru integrarea și pregătirea angajaților.

Agenda FIHR, de la probleme la soluții pentru întreaga industrie

„Cele două întâlniri din Cluj-Napoca și Târgu Mureș au arătat că problemele cu care se confruntă operatorii din turism la nivel local sunt, de multe ori, comune întregii industrii. Rolul Federației Industriei Hoteliere din România este să le aducă împreună, să le documenteze și să le transforme într-o agendă de propuneri și soluții susținută în dialogul cu autoritățile la nivel național. Prin asociere, experiența unui operator local poate fundamenta o poziție a sectorului și poate contribui la politici publice mai clare, mai ușor de aplicat și mai apropiate de realitatea din piață”, a adăugat Simona Constantinescu, Președinte al Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR).

Discuțiile au evidențiat și rolul turismului în ocuparea forței de muncă și în dezvoltarea regională. Pentru mulți tineri, ospitalitatea reprezintă prima experiență profesională. Deși activitatea este solicitantă, industria le oferă flexibilitate, acces la formare și contact direct cu oamenii, cu situații concrete, cu provocări și cu responsabilități asumate încă din prima zi. Ospitalitatea poate fi astfel un motor important pentru integrarea profesională a noii generații. Principala provocare nu este atragerea tinerilor, ci păstrarea lor în industrie, iar diferența o fac liderii care transformă primul loc de muncă într-o adevărată școală de viață profesională.

Participanții au subliniat, totodată, că utilizarea taxei de promovare turistică la nivel local trebuie corelată cu existența unui OMD funcțional și cu o strategie multianuală de promovare. Astfel, fondurile colectate pot fi reinvestite transparent și profesionist în dezvoltarea destinației. În lipsa unei finanțări adecvate și a unui cadru instituțional funcțional, impactul acestui instrument fiscal rămâne limitat. Bugetele trebuie să fie proporționale cu obiectivele asumate, pentru ca România și destinațiile sale să poată reduce decalajul față de competitori și să își valorifice pe deplin avantajele naturale, culturale și de patrimoniu istoric.