Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România („Federația Patronală FinBan”) ia act de analiza publicată ieri de economistul Valentin Lazea în ”Curs de Guvernare”, analiză care explică, prin șase argumente economice foarte pertinente, de ce acuzațiile privind presupusa stabilire artificială a ROBOR pornesc de la premise greșite.
Analiza poate fi consultată aici:
[https://cursdeguvernare.ro/valentin-lazea-sase-argumente-economice-in-actuala-dezbatere-privind-modalitatea-de-stabilire-a-ratelor-robor.html](https://cursdeguvernare.ro/valentin-lazea-sase-argumente-economice-in-actuala-dezbatere-privind-modalitatea-de-stabilire-a-ratelor-robor.html)
Demonstrația economică confirmă argumentele pe care sectorul bancar le-a formulat constant.
- În primul rând, faptul că la un anumit moment nu a avut loc o tranzacție la o anumită dobândă nu înseamnă că respectiva valoare nu era reală. Pur și simplu, în acel moment nu s-au întâlnit două părți dispuse să încheie o tranzacție în condițiile respective.
- În al doilea rând, nivelul ROBOR la trei luni nu poate fi comparat direct cu dobânzile aplicate pentru împrumuturi de o zi sau pentru perioade foarte scurte. Acestea se referă la termene diferite și sunt influențate de factori diferiți, motiv pentru care o astfel de comparație nu poate demonstra existența unor nereguli și nici nu poate fi folosită pentru a estima un eventual prejudiciu.
- În al treilea rând, băncile nu pot crește ROBOR în mod arbitrar fără să suporte, la rândul lor, costuri mai mari. În practică, un nivel mai ridicat al dobânzilor la credite este însoțit și de costuri mai mari de finanțare pentru bănci.
- În al patrulea rând, procesul transparent prin care se stabilește ROBOR este o caracteristică normală a funcționării pieței și nu reprezintă o dovadă că băncile acționează împreună. Fiecare bancă își stabilește propriile cotații în funcție de situația sa financiară și de nevoile sale de finanțare. Tocmai diferențele dintre aceste cotații arată că deciziile sunt luate independent.
- În al cincilea rând, efectele modificării dobânzilor trebuie privite din perspectiva tuturor celor implicați. Dacă dobânzile mai mari pot însemna costuri mai ridicate pentru cei care au credite, ele aduc și câștiguri mai bune pentru persoanele care economisesc și își păstrează banii în depozite bancare.
- În al șaselea rând, existența unui eventual prejudiciu nu poate fi stabilită pornind de la o dobândă considerată, în mod subiectiv, drept „corectă”. Pentru a demonstra atât existența unei manipulări, cât și valoarea unui eventual prejudiciu, este necesară identificarea unui nivel de referință obiectiv, care să poată fi verificat și susținut cu date concrete.
Aceste concluzii întăresc ceea ce Federația Patronală FinBan a afirmat deja public.
ROBOR este rezultatul unui mecanism oficial, reglementat, transparent și supravegheat. El nu se stabilește prin conversații informale, mesaje sau înțelegeri în afara platformei pieței. Singurul mecanism care produce fixing-ul este cel prevăzut de regulile aplicabile.
Evoluția ROBOR reflectă condițiile economice: inflația, lichiditatea, politica monetară, deficitele publice, costul finanțării statului și riscul de țară. Evenimente externe extraordinare precum pandemia, criza energetică, războiul sau dezechilibrele macroeconomice sunt cele care au determinat creșterea dobânzilor de la nivelurile foarte scăzute determinate de politicile de susținere a lichiditații și a revenirii economice din ultimii 10 ani.
În mod fundamental, respectarea unui mecanism reglementat nu poate fi transformată ulterior într-o acuzație. Vizibilitatea cotațiilor, caracterul ferm al acestora, eliminarea valorilor extreme și calcularea mediei sunt elemente stabilite prin regulile pieței, nu indicii ale unei conduite anticoncurențiale.
Sectorul bancar a atras atenția și asupra lipsei de predictibilitate generate de reinterpretarea, după mai mult de un deceniu, a aceluiași mecanism de piață. O asemenea schimbare de poziție trebuie susținută prin probe complete, argumente verificabile și o motivare economică și juridică riguroasă.
În același timp, o sancțiune administrativă nu dovedește automat existența unui prejudiciu pentru fiecare client. Fiecare caz presupune demonstrarea unei fapte ilicite, a legăturii de cauzalitate și a întinderii concrete a prejudiciului.
Federația Patronală FinBan solicită revenirea la rigoare economică, juridică și instituțională.
Concluzia este clară după o serie lungă de demonstrații și argumente riguroase: diferențele dintre dobânzile aferente unor scadențe diferite sunt firești din punct de vedere economic, iar provocările economice ale României au nevoie de soluții reale, nu de vinovați de conjunctură.
Georgiana MURGULESCU
Secretar General
Director Executiv Relații Juridice & Instituționale
Federația Patronală FinBan, membră a CP Concordia
