ANIS lansează un instrument care explică pe înțelesul tuturor cum inovația în industria IT se poate propaga în restul economiei
ANIS lansează ANIS.Innovation.AI, un asistent conversațional bazat pe inteligență artificială, creat pentru a ajuta orice public interesat să navigheze prin datele de referință privind inovația în România, cuprinse în cele două studii realizate de ANIS: raportul cantitativ „Stimularea tranziției spre inovație în industria IT&C din România” (Implement Consulting Group) și raportul de cercetare de tip calitativ „Inovația în industria IT din România – bariere, factori favorizanți și instrumente de public policy necesare”, realizat de Mind The Gap Consultancy, în perioada martie-aprilie 2026.
Industria IT&C generează aproximativ 14% din PIB-ul României, dacă sunt luate în calcul efectele directe, indirecte și induse, iar productivitatea muncii în sector este cu 16% peste media națională. Totuși, România ocupă ultimul loc în UE la inovație (European Innovation Scoreboard 2025), iar raportul Comisiei Europene privind progresul digital (Digital Decade Country Report 2025) arată probleme clare: avem decalaje în domeniul cercetării și dezvoltării, inovația rămâne scăzută la IMM-uri și startup-uri, iar tehnologiile emergente rămân într-o zonă de adopție redusă. Rezultatul: o Românie mai puțin competitivă.
Acestea sunt concluziile principale ale studiului „Stimularea tranziției spre inovație în industria IT&C din România”, realizat de Implement Consulting Group pentru ANIS – un paradox între o industrie performantă astăzi și un ecosistem de inovație care riscă să rămână în urmă.
AI, principalul motor de creștere pe termen scurt
Raportul identifică mai multe tehnologii-cheie care ar putea sta la baza următorului val de creștere pentru industria IT&C și pentru economia românească în ansamblu: inteligența artificială, cloud computing, securitatea cibernetică, Internet of Things și automatizarea. Dintre acestea, AI are cel mai mare potențial pe termen scurt: adopția pe scară largă a GenAI ar putea adăuga între 14 și 16 miliarde de euro anual la PIB-ul României, însemnând aproximativ 5% din PIB, în următorii 10 ani, inclusiv până la 660 de milioane de euro în valoare adăugată brută pentru administrația publică.
Estimarea oferă o imagine concretă a mizei mai largi: fără investiții susținute în întregul pachet de tehnologii emergente, România riscă să rateze tranziția de la modelul de creștere bazat pe cost la unul bazat pe inovație și produse proprii.
Decalajul se reflectă și în date oficiale recente: doar 5,2% dintre companiile românești foloseau, în 2025, cel puțin o tehnologie AI, cea mai scăzută rată din UE, față de o medie europeană de 20% și de peste 40% în Danemarca sau Finlanda (conform datelor Eurostat, decembrie 2025). Decalajul între România și media UE s-a adâncit, nu s-a redus, în ultimul an, iar Comisia Europeană recomandă explicit României să continue eforturile pentru a crește adopția serviciilor de cloud și AI în companii de toate dimensiunile.
Bariera reală: complexitatea și accesul la informație, nu doar finanțarea
Studii internaționale recente confirmă acest tipar. Potrivit unui raport OECD din 2025 dedicat adopției AI în companiile mici și mijlocii, principala barieră raportată de jumătate dintre IMM-uri nu este costul, ci lipsa de competențe și de informație clară despre cum și unde pot folosi aceste tehnologii. Provocarea este și mai amplă la nivelul ecosistemului din România: agenda de inovație a industriei IT nu se reduce la adopția unei singure tehnologii, ci presupune înțelegerea unui întreg ciclu, de la barierele specifice fiecărei etape de dezvoltare a unei companii, până la instrumentele de politică publică (vouchere de inovare, sandbox-uri regulatorii, fonduri de capital de risc, stimulente fiscale) care au funcționat în țări precum Cehia, Polonia sau Estonia. Aceste informații există, dar sunt documentate în rapoarte ample și tehnice, greu accesibile pentru autorități, companii, presă sau mediul academic.
„Avem nevoie de o discuție publică informată despre inovație, dar informația relevantă este astăzi fragmentată în studii și rapoarte complexe, greu de parcurs pentru cei care iau decizii sau modelează opinia publică. Construim ANIS.Innovation.AI tocmai pentru a face acest subiect accesibil tuturor celor interesați, astfel încât conversația despre inovație să se bazeze pe date, nu pe presupuneri”, a declarat Corina Vasile, director executiv ANIS.
ANIS.Innovation.AI, un ghid conversațional prin agenda inovației din România
Asistentul oferă răspunsuri rapide, contextualizate și bazate pe date despre tranziția sectorului de la modelul de creștere prin scalare la unul centrat pe inovație, competitivitate și valoare adăugată, inclusiv despre rolul AI și al celorlalte tehnologii emergente în această transformare, dar fără a se limita la ele.
Printre temele pe care utilizatorii le pot explora prin intermediul asistentului se numără:
- Care sunt barierele specifice cu care se confruntă companiile românești în fiecare etapă a ciclului de inovație, de la idee la implementare și depășirea granițelor țării;
- Ce rol au AI, cloud computing, securitatea cibernetică, IoT și automatizarea în transformarea industriei IT și a altor sectoare-cheie ale economiei (energie, sănătate, finanțe, administrație publică);
- Care este potențialul economic al unei industrii IT mai inovatoare pentru PIB, locuri de muncă și venituri fiscale, pe diferite scenarii de creștere.
Asistentul nu înlocuiește dialogul cu decidenții sau procesul de elaborare a politicilor publice, ci este conceput ca un prim punct de acces, un instrument care reunește insighturi din studiile și inițiativele ANIS și le pune la dispoziția liderilor din business, tehnologie, educație și politici publice, sub o formă accesibilă și ușor de interogat.
