După o săptămână de febrilitate în urma falimentului băncii americane SVB, când bursele au înregistrat miercuri scăderi semnificative, joi au revenit temerile legate de soarta sectorului bancar, o dată cu evoluțiile băncii Credit Suisse. Această bancă a înregistrat cea mai mare scădere la bursă cunoscută în istoria sa, după ce primul său acționar saudit a exclus salvarea băncii intrate în dificultate. Joi, ea a anunțat în final că a obținut totuși un împrumut pe termen scurt de circa 50 miliarde de franci elvețieni din partea Băncii centrale a Elveției. Analiști în domeniu din presa europeană spun însă că răgazul avut în Europa după anunțul de marți privind băncile americane nu a fost de folos: Parisul a înregistrat o cădere de 2,97%, Londra – de 2,97%, Bursa din Frankfurt – 2,43%, la Milano- 4,01%. Indicele sectorului european al băncilor a scăzut și el cu peste 7%. Scăderea considerabilă a acțiunii Credit Suisse, instituție bancară considerată în acest moment drept veriga slabă a sectorului bancar din Elveția, a fost de până la 30%, atingând la miezul zilei nivelul istoric de 1,55 franci elvețieni acțiunea. A închis miercuri cu 1,697 franci per acțiune, reprezentând o diminuare a valorii ei cu 24,24%, în ciuda intervenției președintelui băncii Credit Suisse pentru a da asigurări clienților săi.
Drama a ajuns în Franța. Într-un efect domino, valorile bancare europene s-au prăbușit și ele, în special BNP Paribas, ale cărei acțiuni au scăzut cu 10,92%, sau Société Génerale – cu 12,97%. De la începutul acestei săptămâni, foarte multe bănci au pierdut peste 10% din valoarea la Bursă, iar unele au pierdut chiar 15%. Președintele Credit Suisse, Axel Lehmann, a făcut declarații liniștitoare pentru clienții săi, spunând că nu are nevoie de ajutor guvernamental, dar decisiv a fost anunțul privind împrumutul de 50 milioane de franci elvețieni acordat de banca centrală a țării. Paralel, Credit Suisse a anunțat o serie de operațiuni de răscumpărare a datoriei pentru 3 miliarde de franci elvețieni.
Febrilitate ce provoacă îngrijorare în afara Elveției
Măsurile luate de autoritățile americane și societățile de asigurare din țările europene vizând asigurarea solidității sistemului bancar după falimentul Silicon Valley Bank (SVB) au putut stabiliza un pic, marți, piețele bancare, dar temerile legate de soliditatea sectorului au alimentat furtuna bruscă pe piețele bancare. Laureatul Premiului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz, într-o convorbire cu jurnaliști de la France Presse, nu a exclus și nu exclude alte falimente în zilele următoare. Îngrijorarea depășește frontierele Elveției. Dna Elisabeth Borne, primul ministru al Franței, a cerut joi autorităților elvețiene să rezolve problemele băncii Credit Suisse, iar ministrul francez de Finanțe a continuat joi discuțiile cu omologul său elvețian. Mai ales că, spre îngrijorarea conducerii băncii elvețiene, Banca națională a Arabiei Saudite nu are deloc în vedere să injecteze mai mulți bani, în calitate de important client, în vederea salvării băncii Credit Suisse.
Experți elvețieni din sistemul financiar spun că Credit Suisse, bancă fondată în 1856, este un pilon al pieței financiare elvețiene care a contribuit atât la dezvoltarea căilor ferate ale țării, cât și la apariția uriașelor societăți de asigurare cum ar fi Swiss Life sau la finanțarea marilor întreprinderi industriale, între care și ABB. Spre deosebire de SVB, Credit Suisse face parte din cele 30 bănci la nivel mondial considerate a fi prea mari pentru a le lăsa să ajungă la faliment, ceea ce impune o reglementare mai strictă pentru a face față șocului în caz de dificultate.
