Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: GAP-ul TVA, o fatalitate?
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
EconomieFeatured

GAP-ul TVA, o fatalitate?

Alexandru Tamba
Autor Alexandru Tamba
Publicat 11 noiembrie 2025
Distribuie
Foto: cursdeguvernare.ro

Dacă privim obiectiv lucrurile, da, putem spune că este o fatalitate, dar o fatalitate în sensul că este imposibil să se adune tot TVA-ul care ar trebui, teoretic, să se colecteze din întreaga economie, inclusiv cea a autoconsumului. Nu există societate sau țară, dacă vreți, în care toate taxele și impozitele care se pot aduna teoretic să se realizeze și în practică. Și asta nu doar din cauza evaziunii fiscale, dar și din cauze obiective, cum ar fi, de exemplu, insolvențele firmelor sau chiar falimentul unora, situații care pot apărea și chiar apar în viața economică a unei țări. Acum, că există și situații de acest gen provocate în mod intenționat și asta este adevărat, dar este o altă poveste, pe care o putem încadra, de fapt, la evaziune fiscală. Dar revenind la GAP-ul TVA, putem afirma că sunt mari îndoieli că organele guvernamentale cunosc foarte clar care sunt cauzele și, mai ales, în ce proporție, a acestui GAP, adică diferența dintre TVA-ul care ar trebui, teoretic, colectat și cel colectat efectiv. Ori, pentru a putea reduce acest decalaj între ce ar trebui și ce se colectează efectiv, ar trebui să știm exact cauzele, proporția fiecărei cauze și să se acționeze țintit în acest sens. Principalele cauze sunt, în opinia noastră:

– evaziunea fiscală;

– insolvențele și falimentul firmelor private;

– blocajul financiar între firmele creditoare și firmele de stat sau instituțiile de stat debitoare;

– firmele de stat care sunt pe pierderi de ani de zile;

– subevaluarea autoconsumului pentru gospodăriile individuale, ceea ce duce la un TVA teoretic mai mare și în consecință la un GAP mai mare.

Problema autoconsumului în calculul TVA este o problemă sensibilă, de aceea eu cred că GAP-ul TVA pe care îl înregistrează România este puternic distorsionat, deși unii specialiști cred că influența este foarte mică, de 2-3%. Spun acest lucru deoarece România are 40-45% din populație în mediul rural, iar autoconsumul este foarte mare, pentru că și o parte din populația urbană se aprovizionează de la rudele de la țară, pe de o parte, iar pe de altă parte, există și un mic comerț nefiscalizat, un flux tradițional de a cumpăra diferite alimente și băuturi făcute în gospodăriile rurale. Evident, nu vorbim de o mare evaziune fiscală, dar toate acestea contribuie la statistici.

De asemenea, dacă ne aplecăm puțin și asupra firmelor de stat care sunt găuri negre în economie și care nu-și plătesc taxele și impozitele, printre care și TVA, și le excludem din calculul GAP-ului de TVA, vom constata că acest GAP este departe de ceea ce se vehiculează azi, undeva pe la 36%! Sigur, mă refer la această excludere doar pentru a vedea care sunt cauzele reale ale acestui GAP, pentru a interveni țintit asupra acestora și de a reduce cât mai mult posibil acest decalaj de încasare a TVA, astfel că nu ar mai fi necesar să se introducă noi impozite și taxe sau nu s-ar îngheța salarii și pensii, printre altele.

Prin digitalizarea ANAF, vezi e-factura, e-transport, SAF-T etc., cred că deja s-a început o conformare voluntară la plata impozitelor și taxelor mult mai mare, dar problema companiilor de stat nerentabile rămâne, nicio digitalizare nu le poate face eficiente, de aceea acestea nu-și găsesc justificare economică. Apoi, cred că putem utiliza într-o măsură mai mare taxarea inversă, chiar dacă nu în totalitate, dar treptat ar trebui introdusă în cât mai multe sectoare de activitate, astfel ar dispărea în cea mai mare parte oportunitatea de a evita plata TVA, pe de o parte, iar pe de altă parte, ANAF-ul și-ar putea concentra resursele în sectoarele care ar rămâne, mai puține, sub incidența TVA.

Urmăriți Curierul Național pe Google News G Adăugați Curierul Național ca sursă preferată în Google
Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior Ioan Baba nu este doar cronicarul românilor din Serbia, ci al unui sistem cultural românesc din Balcani – poet al paradoxului și editor al memoriei
Articolul următor Atacuri aeriene rusești lângă granița României. Fragmente de dronă, descoperite în zona Grind
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

- Publicitate -

Ultimele articole

Declarație comună semnată de Xi Jinping, Vladimir Putin și Donald Trump la Shenzhen. Ce au convenit cei trei lideri
Extern
Abordarea aspectelor fiscale încă din primele etape poate proteja valoarea tranzacțiilor M&A în Europa Centrală și de Est
Fiscalitate
 ANPC: În mediul virtual, drepturile sunt reale
Actualitate

Flux RSS: Știri Financiare Știri Financiare

  • Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor comerciale din Europa: 29% într-un an
  • Cosmio FinTech se lansează cu o investiție de 200.000 euro și vizează 500 de clienți în primul an
  • CFR Marfă intră în faliment cu datorii de 3,6 miliarde lei. Pierderi de 2,1 miliarde în nouă ani
Actualitate

Crăciun fericit!

Finanțe și Bănci

CEC Bank finanțează noua fabrică a producătorului de lactate artizanale Artesana

3 minute
Finanțe și Bănci

Ministerul Finanțelor propune creșterea subvenției la acciza pentru combustibil pentru transportatorii și distribuitorii din România 

4 minute
Economie

Mai mulți bani pentru beneficiarii schemei de ajutor de minimis în vederea tranziţiei către economia circulară

2 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?