Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Ioan Baba nu este doar cronicarul românilor din Serbia, ci al unui sistem cultural românesc din Balcani – poet al paradoxului și editor al memoriei
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Cultură și Educație

Ioan Baba nu este doar cronicarul românilor din Serbia, ci al unui sistem cultural românesc din Balcani – poet al paradoxului și editor al memoriei

Contributor
Autor
Contributor
Publicat 11 noiembrie 2025
Distribuie
IOAN BABA (Serbia) Foto Alex.Baba-Vulic (USA)

Al. Florin Țene

Născut la 25 noiembrie 1951, la Seleuș (Banatul sârbesc), în Provincia Autonomă Voivodina, Serbia, Ioan Baba este – în accepția criticilor exegeți – „cea mai polivalentă conștiință culturală românească din diaspora bănățeană postbelică”. El este simultan: poet, jurnalist radio-TV, publicist, editor, istoric literar, bibliograf, traducător, animator de presă culturală și constructor de punți interliterare româno-sârbe.

Formarea sa non-formală și formală se conjugă: Școala Politică „Josip Broz Tito” din Kumrovec (absolvire 1978) a oferit cadru critic, iar practica de mass-media – Radio Novi Sad (1981–1989), respectiv TV Novi Sad / TV Vojvodina (2005–2012) – l-a codificat ca regizor cultural. Cele peste 1500 de emisiuni radio și peste 50 documentare TV echivalează o „operă” în sensul extins al imagologiei audiovizuale.

Sfera „Lumina” – revista (1995–2020) și colecția editorială – reprezintă „canoanele” instituționale ale lui Ioan Baba; peste 100 volume editate, dintre care 36 apărute în colecție – legitimează un rol proto-academizant în Voivodina.

Baba a dezvoltat – în receptarea critică – un dublu câmp poetic: formula paradoxistă (în sensul școlii Smarandache) – condensări gnomic-oximoronice, distihuri cu caracter epistemic, formula neo-naturalist-balcanică (după Virginia Popović) – accent pe o antropologie a memoriei comunitare.

Volume-cheie pentru „canonul Baba” sunt:
O sută și una de poezii (Ed. Academiei Române, 2020) – ediția de consacrare în spațiul cultural românesc;
Tako je – obrnuto (DNK, Novi Sad 2021) – confirmarea în spațiul sârb.

Sfera „Novi duhovni most” – concept editorial – marchează tranziția de la autor la operator cultural transfrontalier: Baba devine „noul pod spiritual” între literaturile Serbiei, României, Slovaciei, Ucrainei, Macedoniei de Nord, Poloniei, Ciprului etc. (vezi proiectele 2019–2023).
Termenul este preluat și legitimat în presa sârbă – ceea ce echivalează instituirea unei metafore critice externe.

Limitele istoriografiei poloneze despre trecutul valahilor gorali din Carpații Păduroși
31 decembrie 2024

Baba adaugă ceea ce nimeni din Banatul românesc nu a făcut: bibliografie extinsă, sincronică, „Eminescu” în Voivodina. Cartea-sumă din 2025 – MihaiEminescu 175. Bibliografie „Lumina” 1947–2025 – este unicat bibliologic în spațiul românesc al diasporei.

Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer (2019) sancționează – oficial – tipul de „autor de instituție culturală”. Baba este, efectiv, o instituție unipersonală.

Într-o ecuație critică: „Baba nu este doar cronicarul românilor din Serbia, ci a unui sistem cultural românesc din Balcani – poet al paradoxului & editor al memoriei. În mod unic, el transformă literatura în politică de păstrare a identității rhitectul memoriei lor publice.”

Bibliografie selectivă (autoreferentă, orientativă)

Omagii lui Marcel Chirnoagă și Cezar Bolliac, în ”Constelații diamantine”
30 martie 2023

Baba, Ioan: Popas în timp, Panciova, 1984.

- Publicitate -

Baba, Ioan: În urechea timpului / Eavesdropping Time, Moinești, 2010.

Baba, Ioan: O sută și una de poezii, Ed. Academiei Române, 2020.

Baba, Ioan: Mihai Eminescu 175 – Bibliografie „Lumina” 1947–2025, Ed. Libertatea, Panciova, 2025.

Baba, Ioan & Muncian, Ivo: Novi duhovni most / Punte spirituală nouă, Novi Sad, 2019.

Critică despre autor (selectiv)

Ion Pachia-Tatomirescu, Meridianul Novi Sad al poeziei europene: Ioan Baba, în edițiile Eavesdropping Time (2009, 2010).

Omagiu adus filmului clasic, Kocham kino impresionează prin sensibilitate artistică
3 august 2022

Virginia Popović, Un muzeu specific al neo-naturalismului balcanic, în Adevăruri bandajate, 2013.

Florian Copcea, Argument critic, în O sută și una de poezii, Ed. Academiei Române, 2020.

NOTE

¹ termen folosit constant în discursul critic Tatomirescu (2009, 2010).
² activitatea editorială stabilizează canonul românesc de Voivodina; analogia cu „Steaua” lui Aurel Rău la Cluj – este adusă frecvent în critica regională.
³ Popović, Adevăruri bandajate, 2013.
⁴ formularea aparține unei sinteze critice în presa literară sârbă, după Novi duhovni most (2019).

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior mun-piatra-neamt-reabilitare-blocul-10-c5-a32-136-comunicat-finalizare-proiect Finalizarea proiectului „Reabilitare termică a clădirilor rezidențiale, blocuri de locuințe pentru următoarele componente: Blocul 10, Scările A și B, Bulevardul Decebal din Municipiul Piatra Neamț“
Articolul următor GAP-ul TVA, o fatalitate?
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Adunarea Generală a membrilor AHK România: Susținem o economie puternică bazată pe stabilitate și dialog cu instituțiile statului
Economie
Prejudiciu de 8,7 milioane de lei stabilit de inspectorii ANAF Antifraudă în sarcina unei societăți care activează în domeniul construcțiilor
Featured Fiscalitate
Dezvoltatorul imobiliar Hagag vrea să construiască o „baterie” uriașă de până la 5 GWh în minele de sare din România
Energie

RSS Știri Financiare

  • Suma record cheltuită de români în cinematografe anul trecut, peste 63 milioane de euro
  • Enexus, afaceri de 50,7 milioane euro în 2025. Peste 400 MW în construcție și contractare
  • Ce produse sunt cele mai profitabile pentru livrarea maritimă din China
  • Cea mai bună lună din istoria rețelei 5 to go. Vânzări de 7 milioane euro
Cultură și Educație

Şcoala în care curg lapte, miere şi cornuri

5 minute
carti
Cultură și Educație

Ce le place românilor să citească?

5 minute
Cultură și Educație

Poemele bihoreanului Gavril Voivozeanul

4 minute
Cultură și Educație

HISTORY dezvăluie, în exclusivitate, “Cele mai mari mistere ale istoriei”, o nouă serie de documentare prezentate de Laurence Fishburne

2 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?