La procesul în apel, justiția internațională (TPI) a înăsprit pedeapsa inițială – de 40 ani închisoare – împotriva lui Radovan Karadzici, pe motivul că acesta, în calitatea sa de fost președinte al sârbilor din Bosnia, a comis fapte de o cruzime «sistematică» în timpul războiului din Bosnia (1992-1995). Din 2009, Karadzici se află în stare de arest la penitenciarul Națiunilor Unite din Haga.
Numele lui Karadzici (73 de ani) a rămas în istorie ca fiind unul dintre artizanii celor mai dure atrocități din Europa de la al doilea război mondial. Sunt invocate masacrele de la Sarajevo și Srebreniţa, ce ar fi avut loc la ordinul său și al colaboratorilor săi din vechea Iugoslavie. Pentru croații catolici și bosniacii musulmani, Karadzici este răspunzător pentru moartea a zeci de mii de persoane în războiul ce a durat între 1992 şi 1995. Așa cum se știe, pentru sârbii ortodocşi, el rămâne un erou. Miercuri, 20 martie, TPI i-a respins apelul împotriva primei sentințe pronunțată în 2016 (40 de ani închisoare) și l-a condamnat la închisoare pe viață. Din nou, Karadzici a fost condamnat în baza a 10 capete de acuzare, între care cu deosebire genocidul de la Srebreniţa, unde 8.000 de bărbați și adolescenți musulmani au fost victimele unui masacru cum nu a mai fost cunoscut de la al doilea Război Mondial. O mare responsabilitate i-a revenit și pentru asediul de aproape patru ani al capitalei bosniace Sarajevo, în cursul căruia și-au pierdut viața peste 10.000 de persoane. Pe tot parcursul procesului, Radovan Karadzici a susținut că sentința ce i-a fost pronunțată este una politică, este «nefondată, nejustă și scandaloasă». Copreşedintele sârb al Bosniei (post pe care-l împarte cu un croat și un bosniac), naţionalistul Milorad Dodik, și-a exprimat convingerea că niciodată Karadzici nu ar fi putut să decidă uciderea unor civili.
În Serbia vecină, reacțiile au fost numeroase. Opoziția a salutat condamnarea mai aspră a fostului lider al Bosniei, dar guvernul păstrează deocamdată tăcerea. Puterea de la Belgrad, dominată de foști naționaliști (transformați în pro-europeni), spun comentatori citați de RFI, a ales să tacă pentru a nu supăra nici Bruxellesul și nici o parte a electoratului, în perspectiva apropiatelor alegeri.
Ciudata-i lumea !