Studiu EY Parthenon
Directorii generali își intensifică eforturile pentru o creștere disciplinată și o transformare pe termen lung prin intermediul inteligenței artificiale și al tranzacțiilor strategice, în pofida riscurilor geopolitice accentuate și a incertitudinii macroeconomice. Aceasta este una dintre concluziile care reies din cea mai recentă ediție a studiului EY-Parthenon CEO Outlook Survey, o cercetare trimestrială realizată în rândul a 1.200 de directori generali din 21 de țări.
Într-un mediu marcat de persistența incertitudinilor, peste care se suprapun șocuri externe, directorii generali nu reacționează retrăgându-se, ci punând accent pe profitabilitate și reziliență, prin direcționarea specifică a inițiativelor de dezvoltare, punând în practică lecțiile învățate din crizele anterioare.
Peisajul geopolitic remodelează prioritățile în materie de creștere
În mod previzibil, incertitudinile geopolitice au devenit elementul central pe agenda directorilor generali, mai bine de jumătate dintre respondenți (56%) identificându-le drept cel mai semnificativ risc pentru activitatea lor economică în următoarele 12 luni, în creștere cu 28 de puncte procentuale față de septembrie 2025.
Respondenții au menționat faptul că impactul este unul concret, aproape jumătate (46%) declarând că șocurile repetate ale prețurilor la energie vor provoca dificultăți semnificative pentru organizația lor, ceea ce evidențiază modul în care volatilitatea geopolitică se transpune direct în riscuri operaționale și financiare.
Cu toate acestea, spre deosebire de crizele anterioare, directorii generali nu consideră volatilitatea macroeconomică actuală drept un motiv pentru a adopta o poziție defensivă. În schimb, aceștia consolidează reziliența și protejează performanța pe termen scurt printr-o selecție mai riguroasă a investițiilor, semnalând o reorientare către o creștere disciplinată, care este direcționată în mod precis, este realizată cu deplina conștientizare a riscurilor într-un mediu în rapidă schimbare și ancorată în profitabilitate și reziliență.
82% dintre respondenți au afirmat că pun accent pe creșterea sustenabilă pe termen lung și pe o traiectorie clară către profitabilitate, în detrimentul expansiunii rapide pe piață. Prin această abordare pragmatică, liderii acordă prioritate flexibilității financiare, eficientizării operațiunilor, resurselor umane și unei utilizări mai extinse a tehnologiei pentru creșterea productivității, alături de continuarea investițiilor în capacități digitale și de inteligență artificială.
Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România and Moldova: „Economia globală evoluează într-un cadru marcat de schimbări structurale, nu doar de fluctuații conjuncturale. Geopolitica influențează tot mai direct parametrii fundamentali ai mediului economic, precum organizarea fluxurilor comerciale, costurile de producție, accesul la capital și gradul de predictibilitate. În acest context, incertitudinea nu mai poate fi înțeleasă ca o abatere temporară de la normalitate, ci ca un context al economiei care continuă cu persistență”.
Inteligența artificială trece de la adoptare la impact la nivelul întregii companii
Indiferent dacă se dovedește sau nu că evaluările companiilor din domeniul inteligenței artificiale indică o bulă speculativă, beneficiile acestei tehnologii sunt reale și rămân cea mai constantă prioritate strategică la nivelul tuturor regiunilor și sectoarelor. 80% dintre directorii generali intenționează să majoreze investițiile în inteligența artificială în 2026, în timp ce doar 1% preconizează reducerea cheltuielilor în acest an. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) plănuiesc achiziții sau cedări de active pentru a accelera accesul la tehnologie sau la capacități de inteligență artificială.
În fapt, respondenții afirmă că inteligența artificială începe deja să producă un impact concret la nivel de întreprindere în domenii care susțin creșterea, precum crearea de valoare pentru clienți (42%) și inovarea (40%), alături de operațiuni (41%) și strategie (41%). În mod esențial, această tehnologie rămâne un factor de creștere a încrederii directorilor generali, 83% dintre respondenți declarând că sunt optimiști în privința planurilor de investiții ale companiei lor în tehnologii emergente.
Cu toate acestea, persistă unele provocări. Deși inteligența artificială generează un impact tangibil la nivel de întreprindere, cadrele de reglementare fragmentate și în evoluție devin o constrângere majoră în calea extinderii. 30% dintre directorii generali au afirmat că reglementările în domeniul inteligenței artificiale sporesc complexitatea operațională și a conformității, iar 38% au indicat fragmentarea și caracterul schimbător al reglementărilor drept un obstacol în extinderea eficientă a acestei tehnologii.
Strategiile de resurse umane se reorientează în condițiile în care inteligența artificială stimulează recalificarea
În pofida temerilor în rândul opiniei publice că inteligența artificială va înlocui forța de muncă umană, pe măsură ce se intensifică investițiile în această tehnologie, directorii generali își reconfigurează strategiile în domeniul resurselor umane, astfel încât să producă valoare
suplimentară și nu să reducă numărul de angajați. Deși aproape toți respondenții (99%) se așteaptă ca inteligența artificială să le modifice strategia privind forța de muncă în următorii trei ani, doar unul din cinci (20%) au afirmat că aceasta va avea drept consecință o diminuare a angajărilor, în scădere de la 46% în 2024.
În loc să considere inteligența artificială un substitut pentru resursa umană, liderii o poziționează ca pe un factor de creștere a productivității și a dezvoltării, 42% dintre respondenți anticipând programe de recalificare și perfecționare la scară largă pentru angajații existenți, iar 44% regândind în mod activ posturile pentru a îmbina abilitățile umane și cele ale inteligenței artificiale.
Cu toate acestea, constrângerile legate de resursele umane rămân unul dintre cele mai importante obstacole în valorificarea inteligenței artificiale. Unul din cinci directori generali (20%) au indicat deficitul de competențe în domeniul inteligenței artificiale și al datelor în cadrul forței de muncă existente, precum și capacitatea insuficientă a conducerilor de a gestiona schimbările produse de AI drept principalele provocări legate de resursa umană, subliniind necesitatea de a investi nu doar în tehnologie, ci și în leadership, competențe și modele operaționale.
Deciziile legate de portofoliu sunt influențate de inteligența artificială și de compatibilitatea strategică pe termen lung
În pofida unui mediu macroeconomic și geopolitic incert, directorii generali continuă să considere tranzacțiile o pârghie esențială pentru transformare și creștere, însă cu un accent mai pronunțat pe compatibilitatea strategică și pe dezvoltarea capacităților și nu pe dimensiune. 89% dintre respondenți anticipează o creștere a apetitului pentru tranzacții în următoarele 12 luni, chiar dacă acestea devin mai selective.
SUA rămâne principala destinație pentru activitățile M&A planificate, urmată de India, Marea Britanie, Canada și Germania.
În mod notabil, capacitățile în materie de AI influențează structura portofoliului și deciziile de alocare a capitalului. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) au declarat că posibilitatea de a îmbunătăți capacitățile tehnologice sau de inteligență artificială este cel mai important factor în deciziile privind achizițiile sau cedările de active, urmată îndeaproape de compatibilitatea strategică cu prioritățile de creștere pe termen lung (47%).
În anul următor, directorii generali intenționează să adopte în mod activ o gamă largă de strategii de tranzacționare: 62% dintre respondenți plănuiesc tranzacții M&A, 57% vor viza alianțe strategice, 45% vor explora posibilitatea formării de societăți mixte, iar 42% anticipează cedări de active, reconfigurându-și portofoliul pentru a se adapta la perturbările pe termen scurt, dar păstrând în același timp accentul pe creșterea pe termen lung.
