Germania a blocat primele sancțiuni împotriva gazului rusesc: „Se credea că ar trebui să dăm vina pe… Ungaria – iar acum…”

Dora Constantinovici (www.b1tv.ro)

Țările UE au fost aproape de un acord care vizează gazul natural lichefiat, dar discuțiile au eșuat în ultimul moment. Țările Uniunii Europene nu au reușit vineri să convină asupra unor noi sancțiuni împotriva sectorului profitabil al gazelor naturale lichefiate al Rusiei, potrivit a șase diplomați UE, Germania blocând un acord în ajunul conferinței internaționale de pace pentru Ucraina.

Pachetul ar fi trebuit să interzică țărilor să reexporte GNL rusesc din porturile UE

Esența pachetului ar fi fost să interzică țărilor să reexporte GNL rusesc din porturile UE și să finanțeze terminalele GNL din Arctic și Baltic.
„Se credea că ar trebui să dăm vina pe… Ungaria – iar acum este Germania”, a spus un diplomat familiarizat cu discuțiile despre pachet, referindu-se la obiceiul Ungariei de a bloca pachetele anterioare de sancțiuni.

Belgia – care prezidează în prezent negocierile cu țările UE – a fost nevoită să împartă discuțiile privind pachetul în două discuții separate, pe fondul opoziției germane la noile sancțiuni împotriva Belarusului.

Cel mai recent blocaj german a venit în momentul în care liderii G7 au purtat discuții la summit în Italia, alături de înalți oficiali ai UE. Era de așteptat să se emită o declarație fermă cu privire la comerțul cu China, care ar critica și Beijingul pentru că furnizează așa-numitele echipamente cu dublă utilizare care ajută războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Sancțiunile urmau să fie al 14-lea pachet susținut de țările membre UE, de la începutul războiului din Ucraina în februarie 2022.
Berlinul a fost îngrijorat de extinderea unei măsuri care ar forța companiile din UE să se asigure că clienții lor nu pot vinde apoi bunuri sancționate către Moscova.

Anterior, așa-numita clauză care implica interzicerea Rusiei se aplicase numai armelor de foc, articolelor de pe câmpul de luptă și bunurilor cu dublă utilizare – care au atât aplicație militară, cât și civilă. Germania s-a îngrijorat că micile sale afaceri ar avea de suferit dacă acest lucru ar fi extins la mai multe produse civile, cum ar fi substanțele chimice sau mașinile pentru prelucrarea metalelor.

Comisia Europeană negociază cu cancelaria germană pentru a convinge Berlinul să voteze

Retragerea votului vine ca urmare a unei rupturi în coaliția de centru-stânga a trei partide a cancelarului social-democrat Olaf Scholz. Celelalte două partide sunt Verzii și Liberi Democrații.

Până vineri după-amiază, ministrul german de externe Annalena Baerbock se afla încă în imposibilitatea de a spune dacă Berlinul va sprijini pachetul. La o conferință de presă, Baerbock a cerut în mod deschis mai multe sancțiuni împotriva Belarusului.

„Trebuie să luăm măsuri mai puternice împotriva eludării sancțiunilor pe care le-am văzut în ultimele luni”, a spus Baerbock, al cărui partid susține sancțiuni mai puternice.

Un oficial de la Ministerul de Externe al Germaniei, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi sincer, și-a exprimat îngrijorarea că neaprobarea de noi sancțiuni ar afecta încercările Germaniei de a recâștiga încrederea europeană după ce a petrecut ani de zile apărând politicile sale prietenoase cu Rusia.

Între timp, Berlinul stătea și în calea închiderii unei breșe care ar permite bunurilor de ultimă generație, inclusiv mașinilor de lux, să tranziteze din Belarus în Rusia, forțând Belgia să lanseze discuții separate în încercarea de a accelera un acord.

Comisia Europeană nu a putut confirma dacă se angajează în negocieri, în timp ce Cancelaria Germană nu a răspuns imediat solicitării de comentarii a POLITICO.