Guvernul României a aprobat marți Ordonanța de urgență privind instituirea unor măsuri pentru prioritizarea și monitorizarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din programele naționale de investiții. Noul act normativ introduce un mecanism riguros pentru clarificarea și transparentizarea proiectelor finanțate din PNRR sau din alte programe naționale de investiții.
Practic, România intră într-o etapă de selecție și prioritizare a investițiilor, pentru a evita riscuri fiscale și pentru a asigura că resursele disponibile sunt concentrate către proiectele cu șanse reale de finalizare.
„În această ordonanță de urgență avem, pentru prima dată, o definire clară a lucrărilor care rămân în PNRR. În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, fiecare minister trebuie să transmită lista proiectelor cu progres sub 30%, dar care pot fi finalizate la timp, cu toate detaliile necesare: costul total, componenta nerambursabilă, TVA, graficul lucrărilor până la 31 august 2026, riscurile de neimplementare și modul în care îndeplinesc jaloanele și țintele asumate. Este ultima ocazie pentru ministere să spună ce proiecte vor să păstreze în PNRR, pentru ca pe acestea să ne concentrăm. Vom avea, în premieră, pentru fiecare minister, lista integrală a proiectelor care intră în envelopele financiare și, în final, un tablou de bord public în luna septembrie, astfel încât oricine să poată vedea ce proiecte vor continua. Această ordonanță de urgență este un pas înainte pentru transparență și pentru buna gestionare a banului public. Stabilim clar câți bani au rămas disponibili împreună cu Comisia Europeană, iar pe baza acestor fonduri vom selecta proiectele viabile, astfel încât cele 28,5 miliarde de euro angajate prin PNRR să fie implementate. (..) În paralel, MIPE va identifica surse alternative de finanțare pentru proiectele care nu pot fi finalizate până la 31 august 2026 sau care nu se mai încadrează în plafonul bugetar, astfel încât investițiile utile să nu fie pierdute. Este important de precizat că nu reziliem contracte de lucrări și nu închidem șantiere – ceea ce facem este să stabilim sursa corectă de finanțare pentru fiecare proiect. Urmează și o nouă ordonanță de urgență, prin care vom clarifica fluxurile financiare, inclusiv pentru proiectele autorităților locale și pentru crearea unei rezerve de proiecte pentru PNRR”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Conform ordonanței, proiectele finanțate din PNRR pentru care nu au fost lansate procedurile de achiziție vor fi denunțate, iar cele aflate doar în etape pregătitoare, precum studii, avize sau autorizații, vor fi suspendate până la 31 decembrie 2026, dacă lucrările nu încep efectiv. Proiectele cu un progres mai mic de 30% vor putea continua doar prin aprobare a Guvernului, pe baza avizului Ministerului Finanțelor și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în timp ce proiectele care au depășit pragul de 30% vor fi menținute numai dacă există garanția finalizării lor până la 31 august 2026, cu avizul MIPE.
Totodată, această ordonanța instituie un mecanism de excepție pentru proiectele care trebuie accelerate, astfel încât România să îndeplinească jaloanele convenite cu Comisia Europeană, și interzice utilizarea fondurilor PNRR pentru investițiile semnalate ca fiind în neconformitate cu legislația europeană în domeniul achizițiilor publice.
În ceea ce privește programele naționale de investiții – PNDL 1 și 2, „Anghel Saligny”, dar și alte programe gestionate de Compania Națională de Investiții –, actul normativ introduce reguli speciale pentru anul 2025 privind asumarea de noi angajamente și atribuirea de noi contracte. Așadar, se instituie o limitare strictă a sumelor exprimate în euro pentru toate programele naționale de investiții în anul viitor, în conformitate cu prevederile art. 15 din OUG nr. 133/2021.
Prin aceste reglementări, Guvernul se angajează că investițiile publice nu vor mai fi gestionate automat, ci pe baza unor criterii de maturitate și sustenabilitate. Obiectivul principal este protejarea echilibrelor macroeconomice și concentrarea resurselor pe proiectele care pot fi finalizate la timp și care aduc rezultate concrete pentru economie și societate. Ordonanța adoptată astăzi devine astfel un instrument important pentru utilizarea responsabilă și eficientă a fondurilor europene și naționale.
