Mirela Ionela Achim (www.b1tv.ro)
Guvernul PSD – PNL a ajuns la o înțelegere informală cu Comisia Europeană pentru ca aceasta să nu suspende fondurile europene destinate României, deși statul român va depăși țintele de deficit atât anul acesta, cât și anul viitor. În schimb, Guvernul va trebui să adopte măsuri fiscale de corecție, respectiv creșteri de taxe, care să asigure Comisia că deficitul va scădea anul acesta față de anul trecut, iar în 2024 chiar mai consistent față de 2023, informează profit.ro.
România nu va rămâne fără fondurile UE, dar trebuie să crească taxele
Comisia Europeană a fost de acord să nu suspende fondurile UE ale României, chiar dacă depășim țintele de deficit, dar deficitul bugetar din acest an tot va trebui redus față de cel de anul trecut, iar în 2024 trebuie să scadă și mai consistent.
Reducerea de deficit trebuie să fie una structurală, astfel că trebuie majorate taxe și impozite care se regăsesc în veniturile statului anual, nu ocazional.
Amintim că România este singurul stat din Uniunea Europeană în procedură de deficit excesiv. Anul acesta, deficitul trebuia să coboare la 4,4% din PIB, față de 5,7% cât a fost anul trecut. Problema este că, potrivit datelor Ministerului de Finanțe, după primele cinci luni ale anului deja acesta a ajuns la 2,3%. În 2024, România ar fi trebuit să scadă și mai mult deficitul și să se încadreze sub plafonul de 3%.
Acum, țara noastră nu mai e în pericol să piardă fonduri europene pentru că depășește aceste ținte, dar va trebui să crească taxele și impozitele pentru a asigura Comisia că traiectoria deficitului e descendentă.
Potrivit informațiilor Profit.ro, la nivel de Comisie este agreat ca statul român să aleagă din măsurile fiscale propuse în studiul Băncii Mondiale, realizat ca parte a PNRR. Pe lista de măsuri vehiculate se află, însă, și alte creșteri de taxe, cum este majorarea accizelor pentru tutun și alcool, în pofida calendarului de creșteri stabilit anul trecut cu industria.
Unele dintre aceste măsuri au fost prezentate neoficial ca fiind pregătite pentru a fi introduse de către Guvern:
- eliminarea cotelor reduse de TVA cum sunt cele pentru mâncarea din restaurante, cazarea, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri
- eliminarea scutirilor de impozit pentru lucrătorii din agricultură, construcții și sectorul de tehnologia informației (IT)
- eliminarea impozitului pe tranzacțiile de vânzare a proprietăților rezidențiale și înlocuirea acestuia cu un impozit de 10% pe câștigurile de capital, eventual cu o sumă de scutire moderată pentru proprietățile ocupate de proprietari
- creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10%
- reevaluarea periodică a stimulentelor fiscale pentru întreprinderi, pentru a se asigura că acestea continuă să își îndeplinească obiectivele rentabil
- reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor pentru a egala pragul TVA (în prezent de 88.500 euro)
- eliminarea posibilității de a deduce anumite cheltuieli din cifra de afaceri
- eliminarea plafonului CAS aplicat în prezent lucrătorilor independenți. O opțiune alternativă ar fi aplicarea unui plafon de CAS atât pentru salariați, cât și pentru lucrătorii independenți –
- trecerea treptată la eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili. –
- Introducerea unei taxări suplimentare a carbonului
